{"id":3666,"date":"2020-07-07T10:16:03","date_gmt":"2020-07-07T10:16:03","guid":{"rendered":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/?p=3666"},"modified":"2020-07-08T07:06:44","modified_gmt":"2020-07-08T07:06:44","slug":"doina-cornea-printre-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/2020\/07\/07\/doina-cornea-printre-noi\/","title":{"rendered":"Doina Cornea, printre noi – Marius Oprea"},"content":{"rendered":"\n
\n <\/div>\n\n\n\n

\u00cen 1982, Doina Cornea, o femeie cu o statur\u0103 m\u0103runt\u0103, ajuns\u0103 la v\u00eersta c\u00eend alte femei s\u00eent mai degrab\u0103 preocupate de conservele pentru toamn\u0103, de cea mai bun\u0103 re\u021bet\u0103 de zacusc\u0103 \u0219i de cum s\u0103 faci fa\u021b\u0103, cu onorabilitate, lipsurilor de tot felul din aprovizionarea casei, altfel spus, cum s\u0103 \u201dte descurci\u201d la o adic\u0103 cu ale casei \u00eentr-o lume tot mai s\u0103rac\u0103, dar care \u00ee\u0219i dorea din toate puterile s\u0103 salveze aparen\u021bele unei vie\u021bi bune, a l\u0103sat deoparte toate aceste m\u0103\u0219ti ale unui cotidian altfel cenu\u0219iu \u0219i a decis s\u0103 spun\u0103 lucrurilor pe nume: \u00een Rom\u00e2nia, epoca nu era \u201dde aur\u201d, ci de mucava aurit\u0103, via\u021ba nu era minunat\u0103, ci ap\u0103s\u0103toare. Nu lipseau doar cele mai elementare bunuri, dar \u0219i cele mai elementare drepturi. Tr\u0103iam \u00eentr-o lume sufocat\u0103 \u0219i sufocant\u0103, \u00een care numai aerul \u0219i apa mai erau libere. A\u0219a c\u0103 doamna Cornea a decis s\u0103 descrie lumea adev\u0103rat\u0103 \u00een care noi rom\u00e2nii tr\u0103iam pe atunci, \u00een toate nuan\u021bele ei de cenu\u0219iu. \u0218i unde era s\u0103 scrie despre toate acestea, dac\u0103 nu la radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d, ale c\u0103rei emisiuni \u00een limba rom\u00e2n\u0103 erau singurul loc unde se spunea adev\u0103rul despre noul stalinism impus rom\u00e2nilor de Nicolae Ceau\u0219escu, prin aparatul de partid obedient \u0219i prin Securitatea atotsupraveghetoare? \u00cencep\u00eend de atunci \u0219i p\u00een\u0103 la c\u0103derea comunismului, Doina Cornea, asistent universitar la Facultatea de Filologie din Cluj a \u00eenceput s\u0103 difuzeze textele \u0219i protestele sale, prin intermediul Europei libere\u201d.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Securitatea derula, \u00eencep\u00eend din 1980, o opera\u021biune special\u0103, numit\u0103 \u201dEterul\u201d, de contracarare a celor ce \u00eencercau s\u0103 fac\u0103 din \u201dEuropa liber\u0103\u201d tribuna nemul\u021bumirii rom\u00e2nilor, c\u00eet \u0219i a efectului public\u0103rii informa\u021biilor despre adev\u0103rata stare de lucruri din \u021bar\u0103. A\u0219a c\u0103 Doina Cornea a intrat imediat \u00een vizorul poli\u021biei politice comuniste \u0219i represaliile nu au \u00eent\u00eerziat s\u0103 apar\u0103. \u00cen 1983 a fost destituit\u0103 din universitate \u0219i supus\u0103 unor anchete, interogatorii, b\u0103t\u0103i \u0219i amenin\u021b\u0103ri. Dar nu s-a l\u0103sat \u2013 p\u00een\u0103 \u00een 1989, avea s\u0103 trimit\u0103 \u0219i s\u0103-i fie difuzate pe calea \u201dundelor scurte\u201d nu mai pu\u021bin de 31 de scrisori \u0219i proteste fa\u021b\u0103 de abuzurile regimului Ceau\u0219escu. Practic, nu a existat problem\u0103 a noastr\u0103, a tututor, t\u0103cu\u021bi sub dictatur\u0103, despre care Doina Cornea s\u0103 nu fi vorbit aproape un deceniu, clar \u0219i r\u0103spicat. Era cu at\u00eet mai mult de admirat, cu c\u00eet niciodat\u0103 nu spunea mai nimic despre situa\u021bia extrem de grea \u00een care s-a pus pe sine \u0219i pe ai s\u0103i, prin aceste proteste unice \u00een felul lor. To\u021bi rom\u00e2nii \u00eei admirau \u00een secret curajul \u0219i generozitatea de a vorbi cu at\u00eetea riscuri \u00een numele semenilor, fiindu-le \u00eens\u0103 fric\u0103 s\u0103-\u0219i manifeste public solidaritatea cu ea. A fost supus\u0103 unui filaj sever \u0219i domiciliului for\u021bat, casa ei afl\u00eendu-se sub o strict\u0103 \u0219i permanent\u0103 supraveghere, c\u0103ile de acces c\u0103tre aceasta fiind cu aten\u021bie controlate. Cu toate acestea, dup\u0103 revolta muncitorilor bra\u0219oveni din 15 noiembrie 1987, Doina Cornea, \u00eempreun\u0103 cu fiul ei, Leontin Iuhas, a reu\u0219it s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 la Cluj 160 de manifeste de solidarizare cu muncitorii din Bra\u0219ov. \u00ce\u0219i asumase riscurile acestui gest \u0219i \u0219tia foarte bine ce va urma. Ambii au fost aresta\u021bi pentru cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, p\u00e2n\u0103 la sf\u00eer\u0219itul lunii decembrie 1987 \u0219i a fost eliberat\u0103 numai \u00een urma protestelor interna\u021bionale. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1989, \u00een preajma anivers\u0103rii a doi ani de la revolta bra\u0219ovenilor din 15 noiembrie 1987, Doina Cornea a intrat \u0219i \u00een greva foamei, tot pentru eliberarea muncitorilor bra\u0219oveni. Cu aceast\u0103 ocazie, Europa Liber\u0103<\/em> transmitea: \u201dAsist\u0103m \u00een aceste zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii Bra\u015fov la o mobilizare excep\u0163ional\u0103 a protestelor interne \u015fi interna\u0163ionale \u00eempotriva dictaturii de la Bucure\u015fti. Doina Cornea se afl\u0103 ast\u0103zi \u00een a patra zi de greva foamei, la Cluj, solidariz\u00e2ndu-se astfel cu demonstran\u0163ii de la Bra\u015fov de la 15 noiembrie 1987. Doina Cornea este omagiat\u0103 ca adev\u0103rat\u0103 reprezentant\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Mii de rom\u00e2ni \u015fi de rom\u00e2nce din lumea liber\u0103 vor intra miercuri, 15 noiembrie, \u00eentr-o grev\u0103 a foamei, pretutindeni \u00een lume, solidariz\u00e2ndu-se cu marea rom\u00e2nc\u0103 de la Cluj\u201d.  Doina Cornea a fost urm\u0103rit\u0103 permanent de Securitate, p\u00e2n\u0103 la 21 decembrie 1989. Aveau \u0219i motivul s\u0103 o fac\u0103: pe atunci, \u00een Rom\u00e2nia societatea civil\u0103 purta un singur nume: Doina Cornea. Restul era t\u0103cere, sau od\u0103 adus\u0103 Conduc\u0103torului iubit. <\/p>\n\n\n\n

Doina Cornea a avut o percep\u021bie clar\u0103 asupra r\u0103ului communist, tocmai pentru c\u0103 ea a fost nu numai o femeie curajoas\u0103, ci de o bun\u0103tate rar\u0103, un cre\u0219tin adev\u0103rat, nu doar declarat. Ea a fost copilul din basmul lui Andersen, cobor\u00eet \u00een lumea noastr\u0103 cenu\u0219ie, despre care a spus r\u0103spicat c\u0103 e cenu\u0219ie \u0219i nu o \u201depoc\u0103 de aur\u201d, iar despre Conduc\u0103tor a spus c\u0103 nu e \u201dm\u0103re\u021b\u201d ci un m\u0103runt dictator. Cei mai mul\u021bi se fereau de ea, ca de un om contagios, dar asta nu a f\u0103cut-o s\u0103-\u0219i piard\u0103 credin\u021ba c\u0103 oamenii s\u00eent fundamental buni \u0219i c\u0103 acest fond uman se va trezi \u0219i va \u00eenfr\u00eenge frica \u0219i sistemul bazat pe minciuna c\u0103 face bine oamenilor, c\u00eend de fapt \u00eei supunea tuturor relelor imaginabile. Spera, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 o clip\u0103, c\u0103 fondul bun din adev\u0103rata natur\u0103 uman\u0103 va \u00eenfr\u00eenge \u201dura de clas\u0103\u201d \u0219i la\u0219itatea. \u0218i c\u0103 rom\u00e2nii nu vor mai avea mult p\u00een\u0103 s\u0103 se trezeasc\u0103 \u0219i s\u0103 ia o f\u0103r\u00eem\u0103 din exemplul \u0219i curajul ei. C\u0103ci dragostea \u0219i solidaritatea omeneasc\u0103 \u00een numele iubirii semenilor, ne-a \u00eenv\u0103\u021bat pe tot parcursul actelor ei de diziden\u021b\u0103 doamna Cornea, este mult mai puternic\u0103 \u0219i iese, p\u00een\u0103 la cap\u0103t, biruitoare \u00een fa\u021ba urii.  <\/p>\n\n\n\n

C\u00eend am primit vestea tulbur\u0103toare a mor\u021bii ei, nu m-am putut \u00eempiedica s\u0103-mi imaginez ce se va \u00eent\u00eempla pe mai departe cu mo\u0219tenirea ei de bun\u0103tate. \u0218i ea a r\u0103mas cel pu\u021bin aceea\u0219i: \u00een zilele noastre, fiul s\u0103u Leontin, care \u00eei are al\u0103turi pe acei muncitori, salva\u021bi \u00een 15 noiembrie 1987 de gestul de solidaritate al s\u0103u \u0219i al mamei, poart\u0103 mai departe mesajul \u0219i mo\u0219tenirea ei, prin crearea Funda\u021biei \u201dDoina Cornea\u201d. \u00cen urm\u0103 cu doi ani, spuneam c\u0103 doamna Doina Cornea a fost un exemplu de verticalitate, de putere, de t\u0103rie moral\u0103. A avut un curaj care ar putea p\u0103rea nes\u0103buit, dac\u0103 st\u0103m s\u0103 ne g\u00eendim c\u0103 a rostit adev\u0103ruri extrem de dure pentru regimul comunist, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care lumea se temea de orice tip de atitudine, \u00een urma terorii dezl\u0103n\u0163uite de Securitate \u00een Rom\u00e2nia. Originea curajului ei de a \u00eenfrunta chiar \u0219i acest r\u0103u institu\u021bionalizat \u0219i sistematizat venea din faptul c\u0103 era foarte credincioas\u0103, credea nespus \u00een Dumnezeu, ca putere a binelui de a izb\u00eendi. \u00cen credin\u021ba ei se afla de fapt curajul c\u00eet al unei \u00eentregi armate a \u00eengerilor.<\/p>\n\n\n\n

Nu a a\u0219teptat niciodat\u0103 vreo r\u0103splat\u0103, pentru rolul ei \u00een pr\u0103bu\u0219irea regimului Ceau\u0219escu. Izolat\u0103 din nou \u00een casa ei de la Cluj, \u00eentr-un adev\u0103rat complot al t\u0103cerii, pentru c\u0103 a criticat din nou \u0219i tot din r\u0103sputeri puterea neocomunist\u0103 instalat\u0103 mincinos \u201d\u00een numele Revolu\u021biei\u201d \u00een Rom\u00e2nia, Doina Cornea tr\u0103ia de fapt la fel ca \u00eenainte de 1989. Aproape singur\u0103. Odat\u0103 pe an era onorat\u0103 de invita\u021biile prietenilor ei, muncitorii pe care-i salvase prin protestul ferm din 15 noiembrie 1987 de soarta crunt\u0103 care li se preg\u0103tea. \u0218i, de fapt, aproape s\u0103rac\u0103, contrar minciunilor scrise \u00een presa puterii feseniste legate de \u201dv\u00eenzarea Rom\u00e2niei\u201d la care ar fi participat.<\/p>\n\n\n\n

Am stat de vorb\u0103 cu ea la telefon, de\u00eendat\u0103 ce am ajuns consilier de stat \u00een Guvernul T\u0103riceanu, invit\u00eend-o s\u0103 fac\u0103 parte din colegiul de conducere al Insitututului de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care m\u0103 preg\u0103team s\u0103-l creez. Mi-a m\u0103rturisit c\u0103 are probleme cu o eventual\u0103 deplasare la Bucure\u0219ti, care e costisitoare pentru ea; se apropie iarna, iar factura ei la gaz e uneori chiar mai mare dec\u00eet pensia pe care o prime\u0219te. M\u0103rturisesc acum, cuvintele ei m-au lovit aproape ca o m\u0103ciuc\u0103. Am r\u0103mas f\u0103r\u0103 replic\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103-i fi spus nimic despre inten\u021biile mele, m-am dus imediat la primul ministru \u0219i i-am reprodus discu\u021bia. Ca \u0219i mine, domnul T\u0103riceanu a r\u0103mas stupefiat; nici el nu-\u0219i imaginase a\u0219a ceva \u0219i mi-a spus c\u0103 lucurile nu pot r\u0103m\u00eene \u00eentr-o asemenea stare. Astfel c\u0103, \u00een regim de urgen\u021b\u0103, am preg\u0103tit un proiect de completare a \u201dLegii recuno\u0219tin\u021bei\u201d, privind acordarea unor drepturi at\u00eet muncitorilor revolta\u021bi la 15 noiembrie, c\u00eet \u0219i celor care s-au solidarizat cu ei \u0219i au avut de suferit represaliile Securit\u0103\u021bii (studen\u021bii bra\u0219oveni de la Facultatea de Silvicultur\u0103, Doina Cornea, Leontin Iuhas, muncitorul clujean Iulius Filip). Am mai f\u0103cut, tot cu acea ocazie, un proiect de lege pentru dou\u0103 persoane \u2013 v\u0103duva \u0219i fiica bra\u0219oveanului Liviu Babe\u0219, autoincendiat pe o p\u00eertie din Poiana Bra\u0219ov, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de dictatura lui Nicolae Ceau\u0219escu. Pentru c\u0103 to\u021bi ace\u0219ti oameni discre\u021bi \u0219i curajo\u0219i fuseser\u0103 uita\u021bi de legiuitori, care \u00een scopuri politicianiste, pentru a se autolegitima astfel, i-au b\u0103gat \u00een seam\u0103 numai pe revolu\u021bionarii din decembrie 1989. Astfel c\u0103 \u0219i ace\u0219ti adev\u0103ra\u021bi opozan\u021bi ai comunismului, din p\u0103cate pe c\u00eet de curajo\u0219i pe at\u00eet de pu\u021bini care \u0219i-au asumat riscurile unor proteste \u00een ultimii ani ai regimului, c\u00eend acesta devenise pe c\u00eet de atotputernic \u0219i discre\u021bionar, pe at\u00eet de crud, au primit o simbolic\u0103 r\u0103splat\u0103 pentru curajul lor. Iar ea s-a datorat, m\u0103rturisesc acum, tot Doinei Cornea, care le luase ap\u0103rarea \u0219i \u00een noiembrie 1987. Atunci i-a salvat probabil de la moarte, iar dup\u0103 1989 i-a scos din situa\u021bia de a deveni \u0219omeri la limita de jos a s\u0103r\u0103ciei, dup\u0103 \u00eenchiderea fabricii de autocamioane de la Bra\u0219ov.     <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce \u00een urm\u0103 cu un deceniu Doina Cornea a suferit un accident cerebral \u015fi nu a mai primit vizitatori, consider\u00eendu-m\u0103 (ceea ce m-a onorat nespus) aproape parte din familie, mi-a permis s\u0103 o mai vizitez, c\u00eend am mai avut drum la Cluj. La ultimele \u00eent\u00eelniri, am stat aproape o s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103, zi de zi, de vorb\u0103. Pe 22 ianuarie 2013, am petrecut prima din cele \u0219ase zile, al\u0103turi de ea \u0219i de fiul ei Leontin, ca \u00eentr-o gr\u0103din\u0103 a \u00eengerilor, ascult\u00eend-o povestind. Atunci, ca \u0219i \u00een alte d\u0103\u021bi, mi-a deslu\u015fit foarte multe din \u201dpsihologia rezisten\u0163ei anticomuniste”. Am observat la doamna Cornea, spre deosebire de al\u021bi opozan\u021bi ai regimului comunist, fo\u0219ti de\u021binu\u021bi politici, c\u0103 aceast\u0103 \u201drezisten\u021b\u0103\u201d a ei nu a fost niciodat\u0103 una \u00eencr\u00eencenat\u0103, ci mai degrab\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu o senin\u0103tate \u0219i o consecven\u0163\u0103, de a spune \u00eentotdeauna un adev\u0103r simplu, lesne controlabil, de a spune \u00eentotdeauna ce crezi \u015fi f\u0103r\u0103 team\u0103. Toate acestea la un loc au fost de-a dreptul dezarmante pentru securi\u0219ti. Ea nu a \u00eencercat niciodat\u0103 s\u0103-\u0219i nege sau s\u0103 minimalizeze propriile afirma\u021bii \u00een fa\u021ba anchetatorilor Securit\u0103\u021bii, ci s\u0103-i conving\u0103 pe ace\u0219tia c\u0103 a\u0219a stau lucrurile. \u0218i, \u00een confruntarea cu ei, a c\u00ee\u0219tigat \u00een cele din urm\u0103 \u00eentodeauna \u2013 pentru c\u0103 ea sus\u021binea adev\u0103ruri simple, de bun sim\u021b \u0219i greu de contracarat. <\/p>\n\n\n\n

Bine\u00een\u0163eles c\u0103 a avut \u015fi temeri, de-a lungul opozi\u021biei ei fa\u021b\u0103 de dictatur\u0103, dar niciodat\u0103 \u00eendoieli. Cea mai mare temere a domniei sale – mi-a spus ea – a fost legat\u0103 de acel moment al arest\u0103rii, dup\u0103 solidarizarea cu muncitorii bra\u015foveni, \u00een 17 noiembrie 1987. Atunci, dup\u0103 ce a \u00eemp\u0103r\u021bit manifeste, c\u00eend al\u0103turi de ea a fost arestat \u015fi fiul s\u0103u, Leontin Iuhas, c\u0103ruia i-a spus dintodeauna, ca \u00een copil\u0103rile, Tin Tin, i-a fost team\u0103 pentru el. \u201dA\u0219 min\u021bi dac\u0103 a\u0219 spune c\u0103 n-am sim\u0163it \u0219i eu teama, dar mult mai team\u0103 mi-era pentru Tin Tin, dec\u00eet pentru mine\u201d, mi-a m\u0103rturisit ea odat\u0103. Se sim\u021bea \u0219i responsabil\u0103, c\u0103ci \u0219tia foarte bine de ce este \u00een stare Securitatea. Dar teama nu era, cum am spus, \u00eenso\u021bit\u0103 de \u00eendoiala asupra sensului adev\u0103rat al gestului lor. Aceast\u0103 certitudine era \u00eent\u0103rit\u0103 de atitudinea fiului ei Leontin, care n-a avut nici el vreun moment de \u00eendoial\u0103, c\u00eend i s-a al\u0103turat s\u0103 \u00eempart\u0103 \u00eempreun\u0103 manifestele de solidarizare cu muncitorii bra\u015foveni, revolta\u0163i \u00een 15 noiembrie \u0219i care erau cr\u00eencen b\u0103tu\u021bi, \u00een beciurile Mili\u021biei \u0219i Securit\u0103\u021bii. <\/p>\n\n\n\n

Cum am spus, curajul doamnei Cornea nu s-a sf\u00eer\u0219it odat\u0103 cu comunismul, c\u0103ci nici comunismul nu a fost \u00eengropat, odat\u0103 cu moartea lui oficial\u0103, \u00een 22 decembrie 1989. S\u0103 ne aduceam aminte de momentele din decembrie 1989, c\u00eend Doina Cornea a ap\u0103rut la Televiziunea Rom\u00e2n\u0103 \u015fi clipele \u00een care, f\u0103r\u0103 niciun fel de ezitare, l-a \u00eenfruntat pe Ion Iliescu \u015fi puterea neo-comunist\u0103 instaurat\u0103 atunci. \u0218i s\u0103 \u00eencerc\u0103m ca, \u00een fiecare zi, m\u0103car c\u00eete pu\u021bin, s\u0103 z\u0103bovim asupra mo\u015ftenirii pe care ne-o las\u0103: un patriotism curat, credin\u021ba \u00een Dumnezeu \u015fi o grij\u0103 ne\u0163\u0103rmurit\u0103 fa\u0163\u0103 de soarta poporului rom\u00e2n, care a fost marea ei familie, cum spuneam acum doi ani, atunci c\u00eend ea s-a ridicat la cer. Mo\u0219tenirea ei se reg\u0103se\u0219te acum, \u00eentreag\u0103, ca patrimoniu al Funda\u021biei Doina Cornea, g\u00eendit\u0103 \u0219i construit\u0103 de fiul ei Leontin Iuhas. Prin Funda\u021bia care-i poart\u0103 numele, Doina Cornea este printre noi. De plecat, nu a plecat niciodat\u0103 de fapt. Ea dezminte, a\u0219a cum a f\u0103cut-o cu comunismul, \u0219i iluzia mor\u021bii.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 1982, Doina Cornea, o femeie cu o statur\u0103 m\u0103runt\u0103, ajuns\u0103 la v\u00eersta c\u00eend alte femei s\u00eent mai degrab\u0103 preocupate de conservele pentru toamn\u0103, de cea mai bun\u0103 re\u021bet\u0103 de zacusc\u0103 \u0219i de cum s\u0103 faci fa\u021b\u0103, cu onorabilitate, lipsurilor de tot felul din aprovizionarea casei, altfel spus, cum s\u0103 \u201dte descurci\u201d la o adic\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3630,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[25],"tags":[],"builder_content":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3666"}],"collection":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3666"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3666\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3701,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3666\/revisions\/3701"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3630"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3666"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3666"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3666"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}