{"id":3825,"date":"2020-10-14T14:26:12","date_gmt":"2020-10-14T14:26:12","guid":{"rendered":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/?p=3825"},"modified":"2020-10-14T14:26:34","modified_gmt":"2020-10-14T14:26:34","slug":"bastilia-sanitara-sau-patru-zile-la-tirgu-ocna-si-trei-texte-despre-ceea-ce-am-simtit-si-am-trait-acolo-dr-marius-oprea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/2020\/10\/14\/bastilia-sanitara-sau-patru-zile-la-tirgu-ocna-si-trei-texte-despre-ceea-ce-am-simtit-si-am-trait-acolo-dr-marius-oprea\/","title":{"rendered":"“Bastilia sanitar\u0103” sau “Patru zile la T\u00eergu Ocna \u0219i trei texte despre ceea ce am sim\u021bit \u0219i am tr\u0103it acolo” – Dr. Marius Oprea"},"content":{"rendered":"\n

Episodul I:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Au re\u00eenceput s\u0103p\u0103turile la T\u00eergu Ocna. Arheologie \u0219i politic\u0103: cine se teme de Valeriu Gafencu, \u201dSf\u00eentul \u00cenchisorilor\u201d?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Am pornit azi din nou \u00een c\u0103utarea \u201dsfin\u021bilor\u201d de pe strada Crizantemelor, unde, la ie\u0219irea din T\u00eergu Ocna spre Com\u0103ne\u0219ti se afl\u0103 fostul cimitir al  \u00cenchisorii \u2013 Spital, \u00een care \u00een anii \u201950 au fost \u00eengropa\u021bi de\u021binu\u021bii politici mor\u021bi \u00een penitenciarul de aici. Am \u00eenceput s\u0103p\u0103turile arheologice \u00een cimitirul parohial al bisericii cu hramul Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena, care a luat locul cimitirului de\u021binu\u021bilor politici, aflat peste calea ferat\u0103 de penitenciarul T\u00eergu Ocna, \u00een 5 septembrie 2011. Le-am continuat apoi \u00een 2013. Dup\u0103 care au fost sistate, p\u00een\u0103 \u00een 2018, c\u00eend am reu\u0219it reluarea lor. \u00cen acest an, s\u00eentem la a cincea campanie, urm\u00eend celeia din anul trecut. Dar nu ultima. Am g\u0103sit, p\u00een\u0103 acum, 18 din cei 73 de de\u021binu\u021bi care, conform eviden\u021belor penitenciare, au fost \u00eengropa\u021bi aici. Sau, mai bine spus, dup\u0103 cum am descoperit noi, arunca\u021bi pur \u0219i simplu, \u00een ni\u0219te gropi s\u0103pate la repezeal\u0103, f\u0103r\u0103 co\u0219ciug \u0219i doar \u00een hainele ce le aveau pe ei.   <\/em> <\/p>\n\n\n\n

Mor\u021bii din turla bisericii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

N-am crezut vreodat\u0103 c\u0103 arheologia se poate intersecta cu politica, ori c\u0103 un act de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 poate fi socotit drept o ac\u021biune de acest gen. Dar am trecut \u0219i prin aceast\u0103 experien\u021b\u0103, \u00een \u00eencercarea de a g\u0103si osemintele de\u021binu\u021bilor politici mor\u021bi la T\u00eergu Ocna, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul acestor cercet\u0103ri. Ele au fost marcate \u00een urm\u0103 cu \u0219apte ani de un scandal public care izbucnise independent de noi, dup\u0103 ce Consiliul Local de la T\u00eergu Ocna, \u00een urma demersurilor Institutului \u201dElie Wiesel\u201d, i-a retras cet\u0103\u021benia de onoare lui Valeriu Gafencu, numit de c\u0103tre Nicolae Steinhardt \u201dSf\u00eentul \u00cenchisorilor\u201d, cel mai cunoscut dintre martirii temni\u021belor comuniste, care \u0219i-a g\u0103sit sf\u00eer\u0219itul pe 18 februarie 1952 \u00een penitenciarul-spital, dup\u0103 ce aici au fost aduna\u021bi \u00een urm\u0103 cu \u0219apte decenii s\u0103 agonizeze de\u021binu\u021bii politici bolnavi de TBC pulmonar de prin toate temni\u021bele Rom\u00e2niei. <\/p>\n\n\n\n

Pre\u0219edintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc, Andrei Muraru, dup\u0103 ce a refuzat \u00een 2013 mai \u00eent\u00eei s\u0103 depun\u0103 sesizare la Parchet (g\u0103sisem p\u00een\u0103 atunci zece de\u021binu\u021bi, chiar \u0219i c\u00eete doi \u00eentr-o groap\u0103), a decis ulterior \u0219i sistarea s\u0103p\u0103turilor, care au fost reluate abia \u00een 2018 \u0219i 2019, prin decizia fostului pre\u0219edinte al IICCMER, teologul Radu Preda. P\u00een\u0103 la reluarea cercet\u0103rilor, mor\u021bii ne-au a\u0219teptat cumin\u021bi, \u00een saci de h\u00eertie, \u00eentr-o c\u0103m\u0103ru\u021b\u0103 dinspre turla bisericii, pu\u0219i sub cheie de p\u0103rintele Cristian Mazilu la rug\u0103mintea noastr\u0103, a\u0219tept\u00eend vremuri mai bune. <\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul acestui an, parc\u0103 eliberat de povara tainei osemintelor c\u0103rora le d\u0103duse ad\u0103post la rug\u0103mintea noastr\u0103, p\u0103rintele Mazilu s-a ridicat \u0219i el la cer, fiind \u00eengropat \u00een acela\u015fi cimitir, al\u0103turi de de\u021binu\u021bii mor\u021bi la T\u00eergu Ocna, la a c\u0103ror g\u0103sire ne-a ajutat discret \u0219i cu evlavie, de la \u00eenceptutul c\u0103ut\u0103rilor noastre \u0219i pentru care a \u00een\u0103l\u021bat la cer nenum\u0103rate rug\u0103ciuni, singur sau al\u0103turi de credincio\u0219ii veni\u021bi \u00een pelerinaj aici, \u00eentre care nu pu\u021bini au fost urma\u0219i ai celor mor\u021bi de tuberculoz\u0103 \u00een fostul spital-penitenciar din apropiere.<\/p>\n\n\n\n

Acele vremuri mai bune veniser\u0103 deja pentru \u201dmor\u021bii din clopotni\u021b\u0103\u201d (dar \u0219i pentru noi) \u00een urm\u0103 cu doi ani, c\u00eend am reu\u0219it s\u0103-i \u201dintroducem\u201d \u00een circuitul legal, iar procurorii militari Gheorge Stanciu \u0219i Octavian Toma, care \u201dsap\u0103\u201d cu echipa noastr\u0103 \u0219i aici (ca \u0219i la Periprava), a \u00eentocmit actele necesare pentru ca osemintele celor 18 mor\u021bi, g\u0103si\u021bi \u00een total la T\u00eergu Ocna s\u0103 plece din clopotni\u021ba bisericii spre Institutul de Medicin\u0103 Legal\u0103 din Ia\u0219i, \u00een lungul drum al c\u0103ut\u0103rii propriului lor nume \u0219i final de destin.<\/p>\n\n\n\n

Mor\u021bii s\u00eent mai puternici dec\u00eet voin\u021ba politic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Acum, teoretic, n-ar mai fi trebuit s\u0103 s\u0103p\u0103m, nici aici \u0219i nici altundeva \u2013 IICCMER, condus de c\u0103tre Alexandra Toader, obedienta fost\u0103 \u201dconsilier\u0103\u201d de la Departamentul condus de Andrei Muraru, consilier preziden\u021bial la Cotroceni, a sistat cu totul orice fel de investiga\u021bii arheologice ale Insitutului, pentru c\u0103utarea victimelor comunismului. Dar, totu\u0219i s\u0103p\u0103m: ca \u0219i \u00een 2011. A \u201dren\u0103scut\u201d Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care \u00eel coordonez \u0219i unde, al\u0103turi de prietenii mei Gheorghe Petrov, Hora\u021biu Groza, Paul Scrobot\u0103 \u0219i Gabriel Rustoiu ascult\u0103m \u201dchemarea mor\u021bilor\u201d, care e mai puternic\u0103 decizei politice de a-i l\u0103sa p\u0103r\u0103si\u021bi, \u00een morminte f\u0103r\u0103 cruce. \u00cen cur\u00eend, \u201dlansarea oficial\u0103\u201d a acestuia va fi anun\u021bat\u0103 public.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103 toate aceste ac\u021biuni din 2013 \u0219i de la \u00eenceputul anului 2020, care au culminat cu decizia de a sista ac\u021biunile de investiga\u021bii arheologice la IICCMER au o leg\u0103tur\u0103, nu \u00eencape \u00eendoial\u0103. Valeriu Gafencu, \u201dSf\u00eentul \u00cenchisorilor\u201d a fost \u201dlegionar\u201d (ca \u0219i al\u021bii dintre \u201dbandi\u021bii\u201d, pe care \u00eei g\u0103sim \u00eempu\u0219ca\u021bi \u00een mun\u021bi, sau de\u021binu\u021bii \u00eengropa\u021bi prin cimitirele, c\u00eete mai s\u00eent, ale fostelor penitenciare \u0219i lag\u0103re politice din \u021bar\u0103) \u0219i g\u0103sirea osemintelor lor \u00eenseamn\u0103, pentru cei de la Institutul \u201dElie Wiesel\u201d (\u0219i pentru consilerul Muraru, de doi ani cercet\u0103tor la acest Institut), un \u201domagiu nepermis\u201d. Pentru mine \u00eens\u0103, osemintele celor mor\u021bi \u00een \u00eenchisori nu au culoare politic\u0103, \u0219i nici etnie. Ei s\u00eent, pur \u0219i simplu, ceea ce regimul comunist \u00eei \u0219i considera, pe to\u021bi laolalt\u0103: \u201ddu\u0219mani ai poporului\u201d \u0219i \u201dbandi\u021bi care nu merit\u0103 dec\u00eet glon\u021bul\u201d, sau de\u021binu\u021bi politici, sf\u00eer\u0219i\u021bi \u00een temni\u021b\u0103 \u0219i arunca\u021bi \u00een morminte f\u0103r\u0103 cruce.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 a cincea campanie de s\u0103p\u0103turi de la T\u00eergu Ocna o putem derula \u00een urma sprijinului financiar oferit de Funda\u021bia \u201dDoina Cornea\u201d \u0219i de \u201dAsocia\u021bia Ad Caritatis\u201d din Bistri\u021ba, precum \u0219i unor persoane private, care au acoperit costurile caz\u0103rii \u0219i ale deplas\u0103rii noastre aici, precum \u0219i ale pl\u0103\u021bii celor 2-3 muncitori zilieri care ne ajut\u0103. Ca de fiecare dat\u0103, avem \u0219i voluntari care ne-au venit \u00een ajutor: Radu Alin, muzeograf la T\u00eergu Ocna, studen\u021bii Toma T\u0103taru \u0219i Teodor Ungureanu de la Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii \u201dAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i \u0219i un doctorand \u00een istorie la aceea\u0219i universitate, Silvian\u2013Emanuel Man, \u00een trecut \u0219i colaborator al IICCMER. <\/p>\n\n\n\n

De partea noastr\u0103 este \u0219i Biserica. De fiecare dat\u0103 la aceste investiga\u021bii, deci \u0219i \u00een acest an, am primit binecuv\u00eentarea \u00cenalt Preasfin\u021biei Sale Ioachim B\u0103c\u0103uanul, sprijinul protopopului de One\u0219ti, p\u0103rintele Ioan B\u00e2rg\u0103oanu \u0219i al t\u00een\u0103rului p\u0103rinte Adrian Turcu, noul paroh de la biserica \u201dSfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena\u201d, care a venit la aceast\u0103 parohie \u00een locul regretatului nostru prieten, p\u0103rintele Mazilu. De un mare ajutor ne este sprijinul logistic, primit din partea Prim\u0103riei ora\u0219ului T\u00eergu Ocna, acum prin domnul primar \u0218tefan \u0218ilochi. Oameni mai mul\u021bi, chiar dac\u0103 nu at\u00eet de puternici s\u00eent (dup\u0103 cum am v\u0103zut pe parcursul celor 15 ani, de c\u00eend ne ocup\u0103m de c\u0103utarea \u201dpoporului pierdut\u201d, a celor uci\u0219i de Securitate sau mor\u021bi \u00een lag\u0103re \u0219i temni\u021be) cei care \u00eenr\u00eeuresc de fapt desf\u0103\u0219urarea lucrurilor, mai presus de voin\u021ba puternicilor vremii, mai ales c\u00eend se al\u0103tur\u0103 lor, de acolo din cer, voia celor ce-\u0219i doresc \u00eentoarcerea acas\u0103, printre ai lor, ca \u0219i o cruce la c\u0103p\u0103t\u00eei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen a\u0219teptarea crucii \u0219i a \u00eentoarcerii acas\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Am \u00eenceput, ca \u00een anii trecu\u021bi, s\u0103 s\u0103p\u0103m at\u00eet \u00eentr-un col\u021b al fostei \u201dgr\u0103dini de legume\u201d a peniteciarului, unde, conform unei m\u0103rturii pe care o verific\u0103m, ar fi fost \u00eenmorm\u00eentat Valeriu Gafencu, aparte de ceilal\u021bi de\u021binu\u021bi (situa\u021bie similar\u0103 cu a lui Iuliu Maniu, la Sighet), variant\u0103 aleas\u0103 de temnicerii lor pentru ca locurile \u00een care au fost \u00eengropa\u021bi cei doi martiri s\u0103 nu devin\u0103 locuri de pelerinaj. Dar n-au reu\u0219it s\u0103 \u00eempiedice a\u0219a ceva, nici acolo, \u0219i nici aici \u2013 at\u00eet Cimitirul S\u0103racilor de la Cearda, c\u00eet \u0219i cimitirul Bisericii \u201docna\u0219ilor\u201d, cu hramul Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u021bi de la T\u00e2rgu Ocna au devenit, independent de voin\u021ba securi\u0219tilor de a p\u0103stra secretul, asemenea locuri de pelerinaj.<\/p>\n\n\n\n

O a doua sec\u021biune, de circa \u0219ase metri p\u0103tra\u021bi am deschis-o \u00een interiorul cimitirului, \u00eentr-un perimetru \u00een care am mai g\u0103sit \u0219i anul trecut osemintele unor de\u021binu\u021bi politici, arunca\u021bi \u00een gropi, f\u0103r\u0103 co\u0219ciuge, dar totu\u0219i \u00eembr\u0103ca\u021bi cu ceea ce avuseser\u0103 pe ei la arestare: fiind bolnavi de tuberculoz\u0103 \u00een faze terminale, nici gardienii \u0219i nici de\u021binu\u021bii de drept comun care i-au \u00eengropat nu s-au atins de hainele lor, dar nici n-au \u201dstricat\u201d pe ei zeghele de \u00eenchisoare, care se aflau pe inventarele Direc\u021biei Generale a Lag\u0103relor \u0219i Penitenciarelor.     <\/p>\n\n\n\n

Penitenciarul de la T\u00eergu Ocna era supranumit \u00een universul concentra\u021bionar comunist \u201dBastilia sanitar\u0103\u201d, fiind \u00een anii \u201950 temni\u021ba destinat\u0103 \u201dpoliticilor\u201d bolnavi de tuberculoz\u0103 \u00een stadii avansate. Aici, unii s-au vindecat, dar pentru cei 73 dintre ei care au murit a fost ultimul popas \u00een calea lor care a dus la cer. Am, pornit \u00een c\u0103utarea lor \u00een urm\u0103 cu nou\u0103 ani, \u00een septembrie 2011, dup\u0103 ce am fost c\u0103utat de doamna Valentina Elefteriu, sora lui Valeriu Gafencu, \u201dSf\u00eentul \u00cenchisorilor\u201d, care ne-a rugat s\u0103 pornim \u00een c\u0103utarea osemintelor fratelui ei, pe care tocmai \u00eel visase, chem\u00eend-o s\u0103-l \u201dduc\u0103 acas\u0103\u201d \u2013 care e, \u00een genere, dorin\u021ba tuturor urma\u0219ilor celor mor\u021bi care, din 2006 \u00eencoace, ni se adreseaz\u0103, rug\u00eendu-ne s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 le g\u0103sim bunici, p\u0103rin\u021bi ori fra\u021bi care au sf\u00eer\u0219it \u00een temni\u021bele comuniste, undeva, pe cuprinsul acestei \u021b\u0103ri a\u0219ternut\u0103 sub firele ierbii cu osemintele lor. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen a\u0219teptarea crucii \u0219i a rug\u0103ciunii la c\u0103p\u0103t\u00eeiul lor, ace\u0219ti mor\u021bi nu \u021bin cont de opreli\u0219ti birocratice, ori de ra\u021biuni politice. Ei vor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, iar dorin\u021ba lor e mai puternic\u0103 dec\u00eet toate acestea \u0219i ne d\u0103 \u0219i nou\u0103 puterea de a-i c\u0103uta \u0219i, de multe ori, de a-i g\u0103si pe unii dintre ei, a\u0219a cum se va \u00eent\u00eempla \u0219i \u00een acest an, la T\u00eergu Ocna, ultimul popas al celor 73 de bolnavi din \u201dBastilia sanitar\u0103\u201d a Rom\u00e2niei anilor \u201950, \u00een calea lor spre cer.<\/p>\n\n\n\n

Episodul II:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pre\u021bul demnit\u0103\u021bii, la penitenciarul-spital T\u00eergu Ocna: un elev de\u021binut a preferat s\u0103 moar\u0103, dec\u00eet s\u0103 devin\u0103 turn\u0103tor<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Am ajuns aproape de final cu s\u0103p\u0103turile de la T\u00eergu  Ocna, din cimitirul bisericii \u201dSfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi\u201d, \u00een apropierea penitenciarului-spital \u00een care au fost \u00eencarcera\u021bi, la \u00eenceputul anilor \u201950, de\u021binu\u021bii politici bolnavi de tuberculoz\u0103, \u00een faz\u0103 terminal\u0103. Am g\u0103sit osemintele a patru dintre ei, \u00eengropa\u021bi f\u0103r\u0103 co\u0219ciug, doi \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, am descoperit \u0219i povestea dureroas\u0103 a suferin\u021bei lor, <\/em><\/p>\n\n\n\n

P\u0103catele lui Augustin \u0218leam<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen sursele documentare existente, adic\u0103 \u00een fi\u0219ele matricole penitenciare, investigate de c\u0103tre cercet\u0103torul Alin Mure\u0219an (fost coleg de la IICCMER, care a plecat \u0219i el de la Institut, prin demisie, dup\u0103 instalarea \u201dnoii direc\u021bii de cercetare\u201d, care exclude tocmai \u201dinvestigarea crimelor comunismului\u201d), au fost g\u0103site ini\u021bial 54 de victime, de\u021binu\u021bi mor\u021bi \u00een penitenciarul-spital de la T\u00eergu Ocna. Ulterior num\u0103rul celor care au murit aici \u00een perioada dintre anii 1950 si 1954, c\u00eend penitenciarul a fost destinat \u201dde\u021binu\u021bilor politici\u201d a fost completat de descoperirea unor noi nume de victime, cresc\u00eend la 73. Dar dup\u0103 cum am v\u0103zut eu \u00eensumi, consult\u00eend \u00een 2013 \u201dla prima vedere\u201d registrele de stare civil\u0103 a Prim\u0103riei din T\u00eergu Ocna, num\u0103rul este mult mai mare, ridic\u00eendu-se la aproximativ 150, fapt explicabil prin starea precar\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u00een care de\u021binu\u021bii bolnavi de TBC ajungeau aici. Nu \u0219tim \u00eenc\u0103 precis c\u00ee\u021bi din totalul celor mor\u021bi au fost de\u021binu\u021bi politici.<\/p>\n\n\n\n

Principalul vinovat al num\u0103rului mare de mor\u021bi de la T\u00eergu Ocna nu este bacilul Koch, ci un om care a \u00eempiedicat tratarea de\u021binu\u021bilor, de\u0219i mul\u021bi dintre ace\u0219tia ar fi putut s\u0103 fie salva\u021bi: \u201dofi\u021berul politic\u201d al \u00eenchisorii, locotenentul-major Augustin \u0218leam. Acesta a absolvit \u0218coala de subofi\u021beri de mili\u021bie \u00een 1949, dup\u0103 care a urmat un \u201dcurs intensiv\u201d de preg\u0103tire pentru \u201dofi\u021berii politici\u201d, o \u0219coal\u0103 de cadre special\u0103 pentru activitatea de contraiforma\u021bii \u00een penitenciare, organizat\u0103 la Direc\u021bia Penitenciarelor de colonelul Tudor Sepeanu, unul dintre autorii reeduc\u0103rilor de la Pite\u0219i \u0219i Gherla. La sf\u00eer\u0219itul acestor cursuri, desf\u0103\u0219urate \u00eentre lunile februarie \u2013 mai 1950, cei mai \u201dpromi\u021b\u0103tori\u201d dintre absolven\u021bi (fo\u0219ti subofi\u021beri mili\u021bieni) au fost trimi\u0219i la cele dou\u0103 penitenciare amintite, unde ac\u021biunea de \u201dreeducare\u201d a de\u021binu\u021bilor \u00eencepuse deja \u0219i era nevoie de \u201dsupravegherea\u201d ei. Dar locotenentul-major Augustin \u0218leam nu s-a remarcat, dup\u0103 cum afirma Tudor Sepeanu, prin nimic \u0219i a fost trimis la T\u00eergu Ocna, penitenciarul-spital care atunci se constituia, unde erau transfera\u021bi de\u021binu\u021bii politici bolnavi de TBC \u00een forme avansate. <\/p>\n\n\n\n

Ra\u021biunea acestei mut\u0103ri a \u201dtebeci\u0219tilor\u201d \u00eentr-un singur loc nu era una umanitar\u0103, ci \u021binea de siguran\u021ba cadrelor, care riscau s\u0103 ia boala de la de\u021binu\u021bi. Cei ajun\u0219i la T\u00eergu Ocna odat\u0103 cu t\u00een\u0103rul ofi\u021ber politic l-au  zugr\u0103vit pe \u0218leam mai degrab\u0103 ca pe un personaj pitoresc \u0219i de o infatuare comic\u0103, dar \u0219i capababil s\u0103 fac\u0103 mult r\u0103u. \u201dDup\u0103 aspect, p\u0103rea a fi muncitor\u201d, dar \u00eencerca din r\u0103sputeri s\u0103-\u0219i ascund\u0103 condi\u021bia. Fostul de\u021binut-doctor Aristide Lefa, care i-a creionat un succinct portret, povestea cum a venit \u0218leam \u00eentr-o zi \u00een penitenciar \u201dcu pinteni la cizme, carabiniere la centur\u0103 \u0219i, bine\u00een\u021beles, cu nelipsitele m\u0103nu\u0219i de piele\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201dReeducarea\u201d e\u0219uat\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu venirea lui \u0218leam, a de\u021binu\u021bilor-studen\u021bi \u0219i elevi bolnavi \u00eencarcera\u021bi la Pite\u0219ti, Gherla \u0219i \u00een alte peniteciare ori lag\u0103re din \u021bar\u0103, T\u00eergu Ocna \u0219i-a stabilit destina\u021bia ca \u00eenchisoare-spital a M.A.I.-ului, pentru sutele de bolnavi de pl\u0103m\u00eeni, care contractaser\u0103 boala \u00een temni\u021be, din cauza condi\u0163iilor de exterminare \u015fi a torturilor la care au fost supu\u0219i. \u201dTransferul\u201d nu trebuia s\u0103 se fac\u0103 f\u0103r\u0103 un profit \u201dinformativ\u201d. Mai \u00eent\u00eei, coloneii Mihai Nedelcu  \u0219i Iosif Neme\u0219 i-au trimis \u00een 30 mai 1950 la T\u00eergu.Ocna pe \u201dstuden\u021bii reeduca\u021bi\u201d Eugen Munteanu \u0219i Nutti P\u0103tr\u0103\u015fcanu, \u201dlocotenentul\u201d lui Eugen \u021aurcanu, de\u0219i acesta din urm\u0103 nu era bolnav de TBC, din ordinul superior al subdirectorului Alexandru Nicolschi, ca s\u0103 pun\u0103 la punct \u201dsistemul\u201d de \u201dreeducare\u201d care d\u0103dea deja roade la Pite\u015fti. <\/p>\n\n\n\n

Augustin \u015eleam, printr-o eroare, n-a fost informat la timp de acest lucru, \u0219i aici avea s\u0103 apar\u0103 o \u201ddefec\u021biune\u201d care a f\u0103cut ca \u00eentr-un final ac\u021biunea s\u0103 e\u0219ueze. Mai \u00eent\u00eei, prin aceea c\u0103 i s-au \u00eempotrivit de la bun \u00eenceput directorul penitenciarului Daneliuc \u0219i doctori\u021ba Margareta Danielescu-Pescaru, care, dedicat\u0103 cu totul tinerilor de\u021binu\u021bi bolnavi, \u00eencerca s\u0103 fac\u0103 tot ce-i st\u0103tea \u00een putere s\u0103-i salveze. Ea l-a alertat pe director \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103 \u00een camera 4, unde se afla \u0219i Valeriu Gafencu, grav bolnav, micul grup de studen\u021bi \u201dreeduca\u021bi\u201d trecu\u021bi prin Pite\u0219ti au \u00eenceput s\u0103 se manifeste violent fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi.  <\/p>\n\n\n\n

Strig\u0103tele celor b\u0103tu\u021bi i-au alertat pe gardieni care, la fel ca la \u00eenceputurile \u201dreeduc\u0103rii\u201d de la Pite\u0219ti, nu \u0219tiau ce s\u0103 cread\u0103. Directorul a intervenit \u00eens\u0103 ferm \u0219i \u201ds-a restabilit ordinea\u201d, de\u0219i lui Augustin \u015eleam cei doi studen\u021bi \u201dreeduca\u021bi\u201d i-au adus la cuno\u0219tin\u021b\u0103 misiunea cu care fuseser\u0103 trimi\u0219i aici, iar acesta la r\u00eendul s\u0103u l-a avertizat pe Daneliuc. Directorul s-a \u021binut \u00eens\u0103 tare. Conflicte au mai avut loc, dar de fiecare dat\u0103 acesta a intervenit, mai mult, a avertizat-o chiar pe doctori\u021b\u0103 s\u0103 se fereasc\u0103 de \u0218leam, ar\u0103t\u00eendu-i de\u021binu\u021bi care scriau note informative pentru ofi\u021berul politic \u00eentr-un birou \u0219i spun\u00eendu-i c\u0103 \u201dmai s\u00eent \u0219i al\u021bii\u2026\u201d <\/p>\n\n\n\n

Medicamentul salvator, \u00een schimbul vinderii sufletului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Augustin \u0218leam \u00ee\u0219i f\u0103cea, disciplinat \u0219i cinic, treaba de securist: de\u021binu\u021bii puteau primi de acas\u0103 pachete, numai dac\u0103 deveneau informatori ai s\u0103i. Uneori, \u00een aceste pachete se afla streptomicin\u0103, medicamentul miraculos care le putea salva via\u021ba, iar \u0218leam le spunea c\u0103, dac\u0103 vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, trebuie s\u0103-\u0219i toarne camarazii din celul\u0103. Unii au f\u0103cut-o, al\u021bii au preferat s\u0103 moar\u0103\u2026  <\/p>\n\n\n\n

Faptul c\u0103 la T\u00eergu Ocna trebuia s\u0103 se instituie \u201dreeducarea\u201d a devenit clar la sf\u00eer\u0219itul lunii iulie 1950, c\u00eend au venit aici inspectorii Neme\u015f \u015fi Tudor Sepeanu, coordonatori ai \u201dac\u021biunii\u201d. Nutti P\u0103tr\u0103\u0219canu li s-a pl\u00eens direct celor doi de reac\u021bia conducerii. Cei doi veniser\u0103 \u00eenso\u021bi\u021bi de Aurel Brum\u0103, \u201dun tovar\u0103\u0219 de \u00eencredere, care ne-a ajutat mult\u201d, care a fost numit imediat director \u00een locul lui Daneliuc \u0219i au \u00eencercat s\u0103 repun\u0103 pe picioare \u201dreeducarea\u201d. Dar doctori\u021ba Danielescu era, ca \u0219i noul director Brum\u0103, de loc din Neam\u021b \u0219i, curajoas\u0103, i-a atras aten\u021bia acestuia \u201dai grij\u0103, s\u0103 nu ne faci ora\u0219ul de r\u00ees!\u201d. Fermecat cumva de ea, noul director s-a purtat \u0219i el omene\u0219te cu de\u021binu\u021bii-bolnavi. \u00centr-o zi, la sf\u00eer\u0219itul verii anului 1950, ace\u0219tia s-au trezit chiar cu struguri la mas\u0103. Dar continuau \u0219i tentativele de \u201dreeducare\u201d, c\u0103rora li se opunea solidaritatea cre\u0219tin\u0103 a largii majorit\u0103\u021bi. Pe 7 februarie, sublocotenentul Augustin \u015eleam a hot\u0103r\u0103t reintroducerea izol\u0103rii \u015fi a \u201ddemasc\u0103rilor\u201d, dar \u201df\u0103r\u0103 b\u0103taie\u201d. \u00cens\u0103 dispozi\u021bia sa de a nu se recurge la violen\u021b\u0103 nu a fost respectat\u0103 de \u201dreeduca\u021bi\u201d \u0219i nu a respectat-o nici m\u0103car el \u00eensu\u0219i, maltrat\u00eendu-i (asta se \u0219tie sigur) pe de\u0163inu\u0163ii Alexandru Banu \u015fi Ion Ianolide. <\/p>\n\n\n\n

Apogeul violen\u021belor s-a atins la 1 mai 1951, dar bolnavii, mobiliza\u021bi de Valeriu Gafencu au g\u0103sit energia s\u0103 le reziste, s\u0103 riposteze, alert\u00eendu-i prin strig\u0103te care s-au auzit dincolo de zidurile \u00eenchisorii, chiar pe locuitorii din Poieni, suburbia ora\u0219ului unde se afl\u0103 temni\u021ba. S-a demarat o \u201danchet\u0103\u201d, s-a renun\u021bat la ideea \u201dreeduc\u0103rii\u201d studen\u021bilor \u0219i elevilor bolnavi, iar cei \u201dreeduca\u021bi\u201d au mai r\u0103mas \u00een penitenciar doar ca informatori de celul\u0103 ai ofi\u0163erului politic \u0218leam, (dar pe ei \u00eei \u0219tia toat\u0103 lumea) p\u00een\u0103 \u00een 1952, c\u00eend \u00een frunte cu Eugen Munteanu \u0219i Nutti P\u0103tr\u0103\u0219canu au fost ridica\u021bi, du\u0219i la Jilava \u015fi implica\u021bi \u00een \u201dprocesul reeduc\u0103rii\u201d, al\u0103turi de Eugen \u0162urcanu, mul\u021bi dintre ei sf\u00eer\u015findu-\u015fi via\u021ba executa\u021bi sau \u00eentemni\u021ba\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Augustin \u0218leam a r\u0103mas s\u0103 r\u0103spund\u0103 de destinele de\u021binu\u021bilor de aici. A continuat s\u0103 \u015fantajeze bolnavii cu medicamente, \u00een schimbul dela\u0163iunii, ace\u0219tia av\u00eend noroc doar cu doctori\u0163a Danielescu, care a depus eforturi supraomene\u0219ti pentru a-i salva pe unii dintre ei. Al\u021bii au murit, pentru c\u0103 n-au vrut s\u0103-\u0219i v\u00eend\u0103 sufletul \u0219i s\u0103 devin\u0103 informatori, \u00een schimbul streptomicinei salvatoare, trimis\u0103 cu imense sacrificii de acas\u0103. A\u0219a s-au petrecut lucrurile, printre al\u021bii, cu studentul Goe Ni\u021bescu \u0219i cu elevii Edi Masichievici si Nelu Soltaniuc, victime ale lui Augustin \u0218leam, care-\u0219i doarme acum somnul de veci al\u0103turi de ei. Poate c\u0103 pe unul dintre cei din urm\u0103 l-am descoperit \u00een acest an. Unul din cele patru schelete g\u0103site \u0219i care apar\u021bin cu certitudine unor fo\u0219ti de\u021binu\u021bi (ei nefiind \u00eengropa\u021bi, dup\u0103 r\u00eenduial\u0103, \u00een co\u0219ciuge), dup\u0103 analiza primar\u0103 a medicului legist George Preda de la IML Bac\u0103u, care e al\u0103turi de noi \u00een ultimii trei ani la s\u0103p\u0103turile de la T\u00eergu Ocna, pare s\u0103 apar\u021bin\u0103 unui t\u00een\u0103r care nu trecuse demult pragul adolescen\u021bei. Poate nu \u00eent\u00eempl\u0103tor, m\u00eena lui a r\u0103mas, dup\u0103 moarte, \u00een\u021bepenit\u0103 \u00een dreptul inimii\u2026 <\/p>\n\n\n\n

Episodul III:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Miracolele \u201dSf\u00eentului \u00eenchisorilor\u201d: \u00een zilele noastre, Valeriu Gafencu i-a convertit pe fo\u0219tii tor\u021bionari de la T\u00eergu Ocna  <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

La T\u00eergu Ocna, \u00een str\u00eens\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu cimitirul unde au fost \u00eenmorm\u00eenta\u021bi de\u021binu\u021bii politici mor\u021bi \u00een spitalul penitenciar s-au petrecut \u00een ultimele trei decenii \u00eent\u00eempl\u0103ri miraculoase, care au f\u0103cut ca, sub pecetea \u201dsf\u00eentului \u00eenchisorilor\u201d Valeriu Gafencu, fo\u0219tii tor\u021bionari s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 calea spre c\u0103in\u021b\u0103, s\u0103-\u0219i \u00eentoarc\u0103 fa\u021ba c\u0103tre Dumnezeu \u0219i chiar s\u0103 aleag\u0103 s\u0103-\u0219i doarm\u0103 somnul de veci al\u0103turi de cei a c\u0103ror moarte au provocat-o \u0219i a c\u0103ror iertare au c\u0103utat-o, \u00een anii din urm\u0103 ai vie\u021bii lor. Eu unul, nu m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 aici, la Biserica \u201dSfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi\u201d de la Poieni, unde au fost \u00eenmorm\u00eenta\u021bi cel pu\u021bin 74 de \u00eengeri, aceste miracole vor fi urmate de altele \u0219i m\u0103 simt \u00eemp\u0103cat c\u0103 am fost acolo, printre ei, \u00een aceste zile \u00een care pelerinajul de la Ia\u0219i, la Sf\u00eenta Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, se face numai cu viz\u0103 de flotant sau dup\u0103 buletinul de domiciliu  al moa\u0219telor.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Victime \u0219i tor\u021bionari, al\u0103turi dup\u0103 moarte<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cu ani \u00een urm\u0103, un post de televiziune a prezentat o situa\u021bie inedit\u0103, neverosimil\u0103 pentru Rom\u00e2nia, unde c\u0103in\u021ba e rareori \u00eent\u00eelnit\u0103: un fost gardian de la Penitenciarul Pite\u0219ti, devenit c\u0103lug\u0103r, a cerut iertare uneia dintre fostele sale victime, pe atunci, \u00een 1950, t\u00een\u0103rul student de\u021binut politic, Constantin Rodas. Asemenea \u00eent\u00eelniri dintre un tor\u021bionar al \u00eenchisorilor comuniste \u0219i un condamnat politic, pentru ca primul s\u0103-\u0219i poat\u0103 cere \u0219i dob\u00eendi iertarea de la cel de-al doilea, nu s-au mai petrecut, dup\u0103 \u0219tiin\u021ba mea, \u00een Rom\u00e2nia \u2013 unde, de fapt, n-a avut loc vreodat\u0103 o reconciliere \u00eentre c\u0103l\u0103i \u0219i victime. Ultimii, fo\u0219tii de\u021binu\u021bi politici, cred \u00een ultimele cuvinte ale lui Mircea Vulc\u0103nescu, \u201ds\u0103 nu ne r\u0103zbuna\u021bi\u201d. Dar n-au avut cui s\u0103 acorde iertarea, pentru c\u0103 nimeni nu le-a cerut-o. Sutele de mii de fo\u0219ti activi\u0219ti de partid, securi\u0219ti \u0219i informatori ai Securit\u0103\u021bii nu s-au c\u0103it pentru crimele pe care le-au f\u0103ptuit, inspirat sau la care au fost complici. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i locuri \u00een care se \u00eent\u00eempl\u0103 minuni. Asemenea minuni am descoperit, odat\u0103 cu mor\u021bii g\u0103si\u021bi aici, c\u0103 s-au petrecut la T\u00eergu Ocna, \u00een cimitirul din strada Crizantemelor, unde s\u00eent \u00eengropa\u021bi de\u021binu\u021bii politici mor\u021bi la spitalul-penitenciar, al\u0103turi de fo\u0219ti tor\u021bionari ai lor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cempreun\u0103 cu colegii mei arheologi Gheorghe Petrov, Paul Scrobot\u0103, Hora\u021biu Groza de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului, cu studen\u021bii voluntari de la \u201dLiga Studen\u021bilor\u201d Toma T\u0103taru, Teodor Ungureanu \u0219i doctorandul Silvian\u2013Emanuel Man de la Facultatea de Istorie a Universit\u0103\u021bii \u201dAl.I. Cuza\u201d din Ia\u0219i stau la o mas\u0103, \u00een fruntea c\u0103reia se afl\u0103 \u201dmentorul\u201d nostru Octav Bjoza, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Fo\u0219tilor De\u021binu\u021bi Politici. \u00cen curtea bisericii Sfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena din strada Crizantemelor de la T\u00eergu Ocna ne-a \u00eentins o poman\u0103 pentru sufletele mor\u021bilor, ca \u00een fiecare an, \u201dsamarineanca\u201d Dorina Hilohi, contabil\u0103 din ora\u0219. A trecut o zi dup\u0103 ce at\u00eet eu, c\u00eet \u0219i domnul Bjoza le-am vorbit preo\u021bilor din zon\u0103 \u00een sf\u00eenta biseric\u0103 din cartierul Poieni, de l\u00eeng\u0103 penitenciar, la invita\u021bia p\u0103rintelui protopop Ioan B\u00eerg\u0103oanu \u0219i a t\u00een\u0103rului \u0219i vrednicului paroh Andrei Turcu, despre sfin\u021benia suferin\u021bei \u00een temni\u021bele politice, despre vinov\u0103\u021bie \u0219i r\u0103scump\u0103rarea p\u0103catelor. La sf\u00eer\u0219it, am primit, ca alinare, o icoan\u0103 a Sfintei Parascheva, la care cu siguran\u021b\u0103 \u00een acest an nu voi putea merge: am buletin de Bra\u0219ov\u2026 <\/p>\n\n\n\n

\u0218i nu pot s\u0103 nu m\u0103 g\u00eendesc c\u0103, tocmai l\u00eeng\u0103 sec\u021biunea deschis\u0103 \u00een acest an, \u00een care am g\u0103sit cele trei morminte, s\u0103pate c\u00eendva la \u00eenceputul anilor \u201950 la repezeal\u0103, \u00een care la ad\u0103postul nop\u021bii au fost aruncate trupurile a patru tineri (doi \u00een aceea\u0219i groap\u0103), a ales s\u0103-\u0219i doarm\u0103 somnul de veci un fost gardian al lor.  Adam Neculai, care a murit \u00een 2013 \u00een v\u00eerst\u0103 de 86 de ani, a fost gardian la \u00eenchisoarea din T\u00eergu Ocna. M\u0103cinat de remu\u0219c\u0103ri, acesta nu numai c\u0103 a devenit dup\u0103 pensionare un credincios nelipsit al bisericii din cartierul Poieni, chiar de l\u00eeng\u0103 penitenciar, unde bine\u00een\u021beles c\u0103 \u0219tia c\u0103 se afl\u0103 mormintele fo\u0219tilor de\u021binu\u021bi pe care \u00eei p\u0103zise, dar a \u0219i fost, p\u00een\u0103 la finele primului deceniu de dup\u0103 1989, paracliser al sf\u00eentului l\u0103ca\u0219. Se spovedea adeseori, dar p\u0103catele sale iertate, c\u00eete vor fi fost, au cobor\u00eet \u00een morm\u00eent sub pecetea tainei, odat\u0103 cu el \u0219i cu duhovnicul s\u0103u, p\u0103rintele Cristian Mazilu, mort \u00een luna feburarie a acestui an, cel care ne-a fost de un pre\u021bios ajutor \u00een investiga\u021biile noastre din anii trecu\u021bi. De la p\u0103rinte \u0219tiam numai c\u0103, pe locurile dispre gardul cimitirului care d\u0103 la strad\u0103, unde am g\u0103sit \u00een 2011 \u0219i 2013 cei mai mul\u021bi de\u021binu\u021bi \u00eengropa\u021bi, ap\u0103reau \u00een S\u00eemb\u0103ta Mor\u021bilor misterioase lum\u00een\u0103ri aprinse. Poate c\u0103 a\u0219ezate acolo tocmai de acest gardian-paracliser, care n-a vrut s\u0103-\u0219i lase p\u0103catele neisp\u0103\u0219ite.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, la nici dou\u0103zeci de metri de locurile \u00een care au fost arunca\u021bi de-a valma \u00een gropi s\u0103pate la repezeal\u0103, numai cu hainele de pe ei \u0219i f\u0103r\u0103 co\u0219ciug, de\u021binu\u021bii politici \u201dtebeci\u0219ti\u201d din \u00eenchisoarea Rom\u00e2niei comuniste, supranumit\u0103 \u201dBastilia sanitar\u0103\u201d, se afl\u0103 un morm\u00eent discret \u00een care e \u00eengropat un om care ne prive\u0219te sever din fotografia de pe cruce, \u00een uniform\u0103 militar\u0103, pe numele s\u0103u Augustin \u0218leam. C\u00eend am v\u0103zut prima oar\u0103 morm\u00eentul, \u00een 2011, m-am cutremurat: ce l-a \u00eendemnat chiar pe ofi\u021berul care r\u0103spunsese \u201dpe linie de securitate\u201d de penitenciarul de la T\u00eergu-Ocna, s\u0103 aleag\u0103 s\u0103 fie \u00eengropat al\u0103turi de cei care, ne\u00eendoielnic, au fost victimele sale? De la p\u0103rintele Mazilu, care l-a \u00eengropat \u00een 1998, c\u00eet a tr\u0103it, n-am putut afla nimic \u0219i nici n-am insistat, \u0219tiind c\u0103 nu poate \u00eenc\u0103lca taina spovedaniei lui \u0218leam, cel care, \u00een ceasurile din urm\u0103 ale vie\u021bii, a ales nu numai s\u0103 se c\u0103iasc\u0103 \u0219i s\u0103 se converteasc\u0103 la rosturile credin\u021bei, dar s\u0103-\u0219i ia canonul greu de isp\u0103\u0219ire a unei p\u0103r\u021bi din vin\u0103 prin a dormi somnul de veci chiar al\u0103turi de victimele sale.<\/p>\n\n\n\n

Dar nu poate fi doar o \u00eent\u00eemplare c\u0103 Augustin \u0218leam, fostul ofi\u021ber politic al peniteciarului-spital T\u00eergu Ocna e \u00eengropat \u00een cimitirul aceleia\u0219i biserici, \u00een care mai bine de un deceniu \u0219i un gardian al aceleia\u0219i \u00eenchisori a devenit paracliser. Taina \u0219i rostul acestor alegeri se afl\u0103 \u00een trecut. <\/p>\n\n\n\n

Penitenciarul, ca anticamer\u0103 a Raiului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

P\u0103rintele Constantin Voicescu, pe care l-am cunoscut la finele anilor \u201990 la Memorialul de la Sighet \u0219i-a amintit acolo despre trecerea sa pe la peniteciarul-spital, supranumit \u201dBastilia sanitar\u0103\u201d, unde, de\u0219i domnea Augustin \u0218leam, de\u021binu\u021bii se aflau \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, sub aripa \u201dsf\u00eentului \u00eenchisorilor\u201d Valeriu Gafencu: \u201dLa T\u00eergu Ocna am ajuns \u00een prim\u0103vara anului 1950 vreo cinzeci de studen\u021bi \u0219i elevi tebeci\u0219ti, ni\u0219te ar\u0103t\u0103ri, ni\u0219te schelete care abia \u00ee\u0219i t\u00eerau picioarele. Veneam din iadul de la Pite\u0219ti, de care ne sc\u0103pase Bunul Dumnezeu, prin bacilul Koch. Apoi au venit de prin toat\u0103 \u021bara. Tratamentul era rudimentar. Ne prelungeau numai agonia. De streptomicin\u0103 \u0219i alte remedii descoperite atunci \u0219i care ar fi salvat multe vie\u021bi n-am beneficiat\u201d. Doctori\u021ba Margareta Danielescu se str\u0103duia s\u0103 fac\u0103 tot ce putea, ajutat\u0103 de de\u021binu\u021bii-medici Aristide Lefa \u0219i Gheorghe Penciuc: de\u0219i capacitatea maxim\u0103 a \u201dsec\u021biei de politici\u201d era de 120 de de\u021binu\u021bi, aceasta era de multe ori dep\u0103\u0219it\u0103 \u0219i moartea era acolo o prezen\u021b\u0103 cotidian\u0103, mai ales \u00een camera 4, unde erau cei mai grav bolnavi, al\u0103turi de Valeriu Gafencu, \u00eengrijit cu devotement de Ion Ianolide. <\/p>\n\n\n\n

P\u0103rintele Voicescu \u00ee\u0219i amintea: \u201dLa poarta \u00eenchisorii, l\u00eeng\u0103 un closet dezafectat era o n\u0103s\u0103lie cu o lad\u0103-co\u0219cig care primea unul sau dou\u0103 cadavre. Lada \u00ee\u0219i de\u0219erta mor\u021bii dincolo de zidul \u00eenchisorii, la marginea unui cimitir, \u00een gropi superficial s\u0103pate, f\u0103r\u0103 cruci \u0219i f\u0103r\u0103 semn, apoi se \u00eentorcea a\u0219tept\u00eend pe al\u021bii. Ne a\u0219tepta pe noi\u2026 Un fost grefier de la T\u00eergu Ocna ne-a relatat c\u0103 pe timpul iernii, c\u00eend p\u0103m\u00eentul era \u00eenghe\u021bat, de\u021binu\u021bii de drept comun care transportau cadavrele (\u0219i ele \u00eenghe\u021bate) le t\u0103iau din picioare, ca s\u0103 \u00eencap\u0103 \u00eentr-o groap\u0103 mai mic\u0103\u2026\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u0218i totu\u0219i \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103 sinistr\u0103, care amintea mai degrab\u0103 de Purgatoriu \u201ds-a n\u0103scut la \u00eenchisoarea de la T\u00eergu Ocna mai mult dec\u00eet o comunitate: o adev\u0103rat\u0103 familie duhovniceasc\u0103. Acestei familii i-au dat via\u021b\u0103 Valeriu Gafencu, Ion Ianolide \u0219i al\u021bii ca ei, pe care temni\u021ba \u00eei \u00eenghi\u021bise din tinere\u021be. La un moment dat, bisericu\u021ba-paraclis din corpul vechi al penitenciarului a fost dezafectat\u0103, crucea de pe turl\u0103 dobor\u00eet\u0103, iar ve\u0219mintele preo\u021be\u0219ti \u0219i sfintele acoper\u0103m\u00eente din altar au fost trimise \u00een penitenciar, drept c\u00eerpe de sp\u0103lat pe jos. C\u00eend ne-am dat seama de blasfemie, am c\u0103utat s\u00e3 le recuper\u0103m \u0219i s\u0103 le ascundem. Un patrafir vechi l-am cusut \u00een c\u0103ptu\u0219eala paltonului meu \u0219i am reu\u0219it, trec\u00eendu-l cu bine prin toate perchezi\u021biile, s\u0103-l scot afar\u0103. \u00cen penitenciar a fost introdus un Nou Testament, care a circulat \u00een foi volante. Textele erau copiate pe pl\u0103cu\u021ba de s\u0103pun – o adev\u0103rat\u0103 tabula cerata<\/em> \u0219i erau \u00eenv\u0103\u021bate pe dinafar\u0103. Tot a\u0219a au fost memorate rug\u0103ciuni, psalmi, acatiste, paraclise\u201d. Atmosfera era \u201dplin\u0103 de dragoste cre\u0219tin\u0103\u201d. Aici, Constantin Voicescu, odat\u0103 cu patrafirul salvat, \u0219i-a \u00eent\u00eelnit voca\u021bia de preot, ceea ce a \u0219i devenit dup\u0103 eliberare, prin m\u00eena Proniei.<\/p>\n\n\n\n

\u201dAjut\u00eend pe medicii de\u021binu\u021bi, o serie de tineri, tebeci\u0219ti \u0219i ei, dar ceva mai \u00een putere, cu o d\u0103ruire impresionant\u0103, dar fireasc\u0103 \u0219i discret\u0103, au fost \u00een acela\u0219i timp surori de ocrotire, femei de serviciu, sp\u0103l\u0103torese ale rufelor \u0219i cear\u0219afurilor pline de puroi \u0219i murd\u0103rie, muncind ca pentru Hristos \u0219i ziua \u0219i noaptea, c\u00eend f\u0103ceau de gard\u0103 la patul bolnavilor mai grav, repartiza\u021bi la parter \u0219i mai ales \u00een camera 4. Dintre ei, unii nu au gustat din por\u021biile lor de marmelad\u0103 sau carne: le cedau celor mai bolnavi \u0219i mai slabi, ei mul\u021bumindu-se cu obi\u0219nuitul arpaca\u0219. Nu se f\u0103cea niciun fel de discriminare de ras\u0103, de religie sau politic\u0103, \u00een aceast\u0103 situa\u021bie samarinean\u0103. Referindu-se la atmosfera de iubire cre\u0219tin\u0103 din penitenciar, Richard Wurmbradt a m\u0103rturisit c\u0103 la T\u00eergu Ocna a \u00eent\u00eelnit sfin\u021bi \u0219i c\u0103 el ar dori s\u0103 intre \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Cerurilor pe aceea\u0219i poart\u0103 ca Valeriu Gafencu\u201d; dup\u0103 cum se \u0219tie, \u201dSf\u00eentul \u00eenchisorilor\u201d i-a cedat lui Wurmbradt doza de streptomicin\u0103 salvatoare, pe care o primise de acas\u0103. <\/p>\n\n\n\n

La \u00eenchisoarea de aici de\u021binu\u021bii au tr\u0103it, \u00een acest spirit \u00eenc\u0103rcat de pace, bun\u0103tate \u0219i jertf\u0103, spunea p\u0103rintele Voicescu, \u201dsfinte \u0219i adev\u0103rate bucurii\u201d.  Dup\u0103 “eliberarea” din 1954, un t\u00een\u0103r, fost coleg de deten\u021bie, \u00eei m\u0103rturisea nostalgic p\u0103rintelui Voicescu: \u201dMi-e a\u0219a de dor de T\u00eergu Ocna!<\/em> \u00cei era dor de pu\u0219c\u0103rie! Da, pentru c\u0103 acolo a \u00een\u021beles ce \u00eenseamn\u0103 libertatea \u00een Hristos!\u201d Al\u0103turi de de\u021binu\u021bi, poate c\u0103 mul\u021bi dintre gardienii lor au avut prima apropiere de Dumnezeu, \u00een ei s\u0103dindu-se s\u0103m\u00een\u021ba care a rodit mai t\u00eerziu.<\/p>\n\n\n\n

Condamna\u021bi la uneltire, pentru vina de iubire<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Atmosfera de tr\u0103ire \u00een Hristos de la penitenciar n-a putut sc\u0103pa \u201dvigilen\u021bei\u201d lui Augustin \u0218leam, care \u0219i-a \u00eenc\u0103rcat con\u0219tiin\u021ba cu noi victime. \u00cen 1958, fo\u0219ti de\u021binu\u021bi de la T\u00eergu Ocna, \u201dmai bine de 30 de bolnavi, au fost vindeca\u021bi<\/em> prin grija guvernului \u0219i a ofi\u021berului politic \u0219i au fost trimi\u0219i la \u00eenchisoarea Caransebe\u0219\u201d, ca preludiu la o nou\u0103 condamnare, a scris dup\u0103 1989 doctorul Gheorghe Penciuc, \u00een amintirile sale. \u201dAveam norocul s\u0103 ne \u00eent\u00eelnim din nou, \u00een celebrul proces al tuberculo\u0219ilor de la T\u00eergu Ocna<\/em>, rearesta\u021bi \u00een 1958, c\u00eend un lot de 26 de supravie\u021buitori a fost condamnat de c\u0103tre Tribunalul Militar al Municipiului Bucure\u0219ti, conform art. 209 Cod Penal, la crim\u0103 de uneltire \u00eempotriva ordinii sociale. Eram acuza\u021bi c\u0103 la T\u00eergu Ocna, sub masca ajutorului pe care \u00eel d\u0103deam fra\u021bilor no\u0219tri de suferin\u021b\u0103, \u00een realitate ne preg\u0103team doctrinar \u0219i c\u0103, odat\u0103 ie\u0219i\u021bi de la \u00eenchisoare, urma s\u0103 r\u0103sturn\u0103m guvernul \u0219i s\u0103 vindem \u021bara imperiali\u0219tilor anglo-americani. O asemenea utopie nici c\u0103 se putea mai aberant\u0103. Ancheta a \u021binut un an de zile, cu b\u0103t\u0103i \u0219i cu un regim de teroare apocaliptic. Nu aveau dovezi \u00eempotriva noastr\u0103 \u0219i trebuiau dob\u00eendite din spusele noastre r\u0103st\u0103lm\u0103cite. La proces, Ion Ianolide a fost adus pe targ\u0103, fiind grav bolnav \u0219i netransportabil\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Pentru to\u021bi cei trecu\u021bi prin temni\u021ba de la T\u00eergu Ocna, vii \u0219i mor\u021bi, ea devenise un spa\u021biu al iubirii de semeni, al \u00eent\u00eelnirii cu Hristos \u0219i al convertirii.  Ceea ce s-a \u00eent\u00eemplat, mai t\u00eerziu, spre apusul vie\u021bii, chiar \u0219i cu cei mai cruzi gardieni de aici. O transformare s-a petrecut \u0219i cu fostul \u0219ef al gardienilor de la T\u00eergu Ocna, Ion Ababei. Dup\u0103 cum mi-a m\u0103rturisit paracliserul de la vechea bisericu\u021b\u0103 din lemn \u201dDomneasca\u201d din acela\u0219i cartier Poieni, aflat\u0103 nu departe de peniteciar, Ababei (care a murit acum trei ani) a \u00eencercat dup\u0103 pensionare s\u0103 se c\u0103lug\u0103reasc\u0103, dar pentru c\u0103 fosta sa meserie nu-\u0219i g\u0103sea vreun corespondent la m\u00een\u0103stire, n-a reu\u0219it s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o via\u021b\u0103 de ob\u0219te. O vreme a stat pustnic, prin p\u0103durile de pe l\u00eeng\u0103 Vii\u0219oara, cer\u00eendu-i paracliserului cu \u00eemprumut c\u0103r\u021bi precum \u201dSbornicul\u201d \u0219i \u201dPatericul egiptean\u201d. \u00centors acas\u0103 c\u00eend b\u0103tr\u00eene\u021bea l-a r\u0103zbit, p\u00een\u0103 la moarte Ion Ababei a fost un cre\u0219tin de o asemenea devo\u021biune, cum paracliserul spune c\u0103 n-a mai \u00eent\u00eelnit. <\/p>\n\n\n\n

Lega\u021bi \u00eens\u0103, \u00een viziunea lor, de un \u201djur\u0103m\u00eent mililtar\u201d, fo\u0219tii gardieni de la T\u00eergu Ocna nu \u0219i-au m\u0103rturisit p\u0103catele altcuiva dec\u00eet preo\u021bilor. L\u00eeng\u0103 cimitirul unde i-am g\u0103sit \u0219i \u00een acest an pe patru dintre martirii mor\u021bi aici mai tr\u0103ie\u0219te un alt fost gardian, Costache Enea, de 97 de ani. \u00cenc\u0103 lucid \u0219i \u00een putere, el a acceptat s\u0103 vorbeas\u0103 numai \u00een fa\u021ba procurorilor militari Gheorghe Stnaciu \u0219i Toma Octavian, care astfel au putut confirma observa\u021biile noastre arheologice, \u0219i anume c\u0103 de\u021binu\u021bii politici mor\u021bi la T\u00eergu Ocna au fost \u00eengropa\u021bi f\u0103r\u0103 co\u0219ciuge: \u201derau vremuri grele \u0219i lemnul era scump\u201d, ar fi spus acesta. C\u00eend \u00eei va veni sorocul, \u0219i Enea va fi \u00eengropat tot \u00een cimitirul Bisericii \u201dSfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi\u201d. Aici e aripa ocrotitoare a \u201dsf\u00eentului \u00eenchisorilor\u201d Valeriu Gafencu pe care \u0218leam, Adam, Ababei \u0219i Enea l-au avut sub paz\u0103 \u0219i ei \u0219tiu mai bine dec\u00eet to\u021bi c\u0103 el a f\u0103cut minuni, precum minunate s\u00eent \u0219i versurile dictate nu cu mult \u00eenainte de a muri, despre iertarea care \u00eei a\u0219teapt\u0103 r\u0103bd\u0103toare, pe to\u021bi laolalt\u0103, sfin\u021bi \u0219i p\u0103c\u0103to\u0219i, la judecata din urm\u0103: \u201d\u0218i cerul deschis se-arat\u0103 \/ Cu por\u021bile \u00een chipul crucii\u201d.<\/p>\n\n

\n <\/div>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Episodul I: Au re\u00eenceput s\u0103p\u0103turile la T\u00eergu Ocna. Arheologie \u0219i politic\u0103: cine se teme de Valeriu Gafencu, \u201dSf\u00eentul \u00cenchisorilor\u201d? Am pornit azi din nou \u00een c\u0103utarea \u201dsfin\u021bilor\u201d de pe strada Crizantemelor, unde, la ie\u0219irea din T\u00eergu Ocna spre Com\u0103ne\u0219ti se afl\u0103 fostul cimitir al  \u00cenchisorii \u2013 Spital, \u00een care \u00een anii \u201950 au fost \u00eengropa\u021bi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3819,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[27],"tags":[],"builder_content":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3825"}],"collection":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3825"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3825\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3826,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3825\/revisions\/3826"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3819"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3825"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3825"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3825"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}