{"id":3842,"date":"2020-11-16T14:05:54","date_gmt":"2020-11-16T14:05:54","guid":{"rendered":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/?p=3842"},"modified":"2020-11-16T14:05:54","modified_gmt":"2020-11-16T14:05:54","slug":"ziua-care-nu-se-uita-brasov-15-noiembrie-1987-marius-oprea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/2020\/11\/16\/ziua-care-nu-se-uita-brasov-15-noiembrie-1987-marius-oprea\/","title":{"rendered":"Ziua care nu se uit\u0103 \u2013 Bra\u0219ov, 15 noiembrie 1987 – Marius Oprea"},"content":{"rendered":"\n
\n <\/div>\n\n\n\n

\u00cen 1987 in 15 noiembrie , la Bra\u0219ov,  avea s\u0103 se aprind\u0103 \u00een sufletul rom\u00e2nilor speran\u021ba  pentru  libertatea at\u00eet de mult dorit\u0103. Libertatea a ren\u0103scut \u00eentr-o Romanie, comunist\u0103, cuprins\u0103 de frig, foamete, team\u0103 \u0219i resemnare. La Bra\u0219ov, ora\u0219  al imnului, al primelor c\u0103r\u021bi \u0219i al primului ziar \u00een limba rom\u00e2n\u0103, a r\u0103sunat, dup\u0103 prea mult timp de la interzicerea lui de c\u0103tre comuni\u0219ti \u201c De\u0219teapt\u0103-te rom\u00e2ne!\u201d, cu aceea\u0219i conota\u021bie cu care r\u0103sunase pentru \u00eent\u00eeia oar\u0103, c\u00eend rom\u00e2nii se aflau tot sub asuprire, cea a dualismului austro-ungar.  <\/p>\n\n\n\n

Prin revolta anticomunist\u0103 de la Bra\u0219ov, c\u00ee\u021biva oameni simpli, muncitori, care \u00eentr-o sigur\u0103 zi au devenit oameni ai istoriei au ar\u0103tat \u00eentregii lumi c\u0103 nu e adev\u0103rat nici c\u0103 \u201dm\u0103m\u0103liga nu explodeaz\u0103\u201d \u0219i nici c\u0103 rom\u00e2nii \u0219i-au pierdut coloana vertebral\u0103 \u0219i c\u0103 s\u00eent pregati\u021bi  s\u0103 \u00eenl\u0103ture regimul bol\u0219evico- comunist \u0219i s\u0103-\u0219i redob\u00eendeasc\u0103  demnitatea, furat\u0103 de regimul  minciunii \u0219i al terorii.<\/p>\n\n\n\n

Revolta s-a declan\u0219at la \u00centreprinderea de Autocamioane Bra\u0219ov, printr-o greva \u00eenceput\u0103 \u00een data de 14 noiembrie 1987, noaptea, la schimbul III \u0219i continuat\u0103 a doua zi diminea\u021ba cu un mar\u0219, p\u00eena \u00een centrul ora\u0219ului, \u00een fa\u021ba Comitetului Jude\u021bean al Partidului Comunist Rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Refuzul autorit\u0103\u021bilor comuniste de a dialoga cu demonstran\u021bii a provocat luarea cu asalt a sediului comunist de c\u0103tre mul\u021bimea adunat\u0103. Portretul dictatorului Ceau\u0219escu a fost dobor\u00eet de pe frontispiciul cl\u0103dirii \u0219i incendiat. A urmat interven\u021bia brutal\u0103 a trupelor speciale de securitate, arestarile, torturile etc.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce ini\u021bial se anun\u021base pedeapsa capital\u0103 pentru muncitorii aresta\u021bi, sub presiunea opiniei publice mondiale, care a fost pus\u0103 la curent despre cele \u00eent\u00eemplate prin gestul de curaj al doamnei Doina Cornea \u0219i al fiului ei Leontin Iuhas, comuni\u0219tii au revenit asupra hot\u0103r\u00eerii lor, deport\u00eend, \u00een urma unui proces \u00eenscenat, un numar de 61 de muncitori \u0219i schimb\u00eend locurile de munc\u0103 ale altor 27 de persoane dintre cele peste 300 arestate \u0219i anchetate \u00een sediile Mili\u021biei \u0219i Securit\u0103tii din Bra\u0219ov si Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989, in 2 ianuarie 1990,  a avut loc la Bra\u0219ov constituirea Asocia\u021biei \u201c15 Noiembrie 1987\u201d.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, momentul revoltei muncitorilor bra\u0219oveni de la 15 noiembrie 1987 \u00ee\u0219i are locul s\u0103u aparte \u00een istoria comunismului t\u00eerziu, ca preludiu al revolu\u021biei rom\u00e2ne din 1989. Acesta e comemorat \u00een fiecare an, \u00een locul \u00een care manifestan\u021bii, ie\u0219i\u021bi  pe poarta uzinei de autocamioane \u00een diminea\u021ba acelei zile, au \u00eengenuncheat acum 33 de ani \u0219i au c\u00eentat \u201dDe\u0219teapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d \u2013 abia primele dou\u0103 strofe ale acelui c\u00eentec ajuns interzis, c\u00eet mai \u021bineau minte oamenii din el. Tonul l-a dat atunci muncitorul Iosif Farca\u0219. Apoi, prinz\u00eend curaj, din piepturile celor aproape o mie de manifestan\u021bi (pe parcursul manifesta\u021biei, num\u0103rul lor avea s\u0103 ajun\u0103, \u00een fa\u021ba \u201djude\u021benei\u201d de partid la aproape zece mii) s-a auzit, scandat din ce \u00een ce mai des, \u201dlibertate\u201d, \u201djos Ceau\u0219escu\u201d \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, \u201djos comunismul\u201d. Pentru to\u021bi rom\u00e2nii, cele trei dolean\u021be erau \u00eentrep\u0103trunse; nu se putea una, f\u0103r\u0103 celelalte dou\u0103. Ceea ce a urmat, se \u0219tie: o represiune brutal\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 arestare, participan\u021bi au fost judeca\u021bi \u0219i condamna\u021bi \u201dla locul de munc\u0103\u201d, cu pedepse cuprinse \u00eentre \u0219ase luni \u0219i trei ani \u0219i jum\u0103tate \u00eenchisoare, pentru \u201dhuliganism politic\u201d, o pedeaps\u0103 nou-inventat\u0103 la simulacrul de proces care a avut loc \u00een 4 decembrie 1987, la clubul uzinei \u201dSteagu Ro\u0219u\u201d. Dar noul loc de munc\u0103 a \u00eensemnat deportarea lor din Bra\u0219ov, \u00een col\u021buri \u00eendep\u0103rtate ale \u021b\u0103rii \u2013 \u00een special \u00een Moldova. To\u021bi au trebuit s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 familiile, pe care unii abia \u0219i le \u00eentemeiaser\u0103 \u0219i s\u0103 lase totul \u00een urm\u0103, pentru o via\u021b\u0103 ve\u0219nic h\u0103ituit\u0103 de Securitate, ori la serviciul \u00eenceput de la \u201dmunca de jos\u201d, ori \u00een c\u0103m\u0103ru\u021ba insalubr\u0103 din c\u0103minele de nefamili\u0219ti, sau chema\u021bi de-a dreptul \u00een birourile celor care-i supravegheau ne\u00eencetat. De unde niciunul n-a mai putut pleca, indiferent de expirarea pedepsei sau amnistierea ei, p\u00een\u0103 \u00een decembrie 1989. <\/p>\n\n\n\n

Amprenta acestor suferin\u021be din deportare, a zilnicei spaime tr\u0103ite atunci s-a a\u0219ternut pe chpurile oamenilor veni\u021bi la troi\u021ba care aminte\u0219te de curajul lor; s\u00eent \u00eemb\u0103tr\u00eenite prematur. De\u0219i media de v\u00eerst\u0103 a membrilor Asocia\u021biei 15 Noiembrie 1987 este cu pu\u021bin trecut\u0103 de 50 de ani, cu toate acestea, 22 dintre ei nu mai s\u00eent printre noi \u0219i numele lor au fost citite ast\u0103zi de preo\u021bi, al\u0103turi de cel al doamnei Doina Cornea, care, din primul moment, s-a solidarizat cu muncitorii revolta\u021bi \u0219i a protestat apoi \u00eempotriva m\u0103surii deport\u0103rii celor g\u0103si\u021bi \u201d\u021bapi isp\u0103\u0219itori\u201d. Ea a fost urmat\u0103 de gestul incredibil a trei studen\u021bi de la facultatea de silvicultur\u0103 din Bra\u0219ov, C\u0103t\u0103lin Bia, Lucian Silaghi \u0219i Victor \u0218erban care la o s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103 dup\u0103 reprimarea manifesta\u021biei s-au postat \u00een fa\u021ba cantinei studen\u021be\u0219ti, cu o pancart\u0103, pe care scria \u201dMuncitorii aresta\u021bi nu trebuie s\u0103 moar\u0103\u201d. Nu li s-a al\u0103turat nimeni. \u00cen cur\u00eend, au fost ridica\u021bi de un echipaj de Mili\u021bie, intr\u00eend mai apoi pe m\u00eena Securit\u0103\u021bii \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind aceea\u0219i soart\u0103 cu a muncitorilor c\u0103rora le-au luat ap\u0103rarea <\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest an, comemorarea de la Troi\u021ba din fa\u021ba Spitalului este \u0219i ea marcat\u0103 de pandemie: particip\u0103 doar pre\u0219edintele Marius Boeriu, vicepre\u0219edintele D\u0103nu\u021b Iacob (care aveau \u00een 1987 numai 19, respectiv 20 de ani) \u0219i al\u021bi doi membri ai Asocia\u021biei 15 noiembrie, dar \u0219i c\u00eete un reprezentant al oficialit\u0103\u021bilor sau al organiza\u021biilor care vor s\u0103 omagieze momentul. \u00cen shimb, bra\u0219ovenii vor avea ocazia s\u0103 reflecteze la momentul de glorie \u00een care, prin c\u00ee\u021biva oameni curajo\u0219i, ora\u0219ul a intrat \u00een istoria rezisten\u021bei anticomuniste, privind o proiec\u021bie laser, cu imagini relevante de atunci, care se face loc la l\u0103sarea serii, pe T\u00eempa. <\/p>\n\n\n\n

La comemorarea de anul trecut,  s-a putut auzi, dup\u0103 slujba de pomenire, vocea crainicei de la \u201dEuropa Liber\u0103\u201d, citind scrioarea de protest a Doinei Cornea, transmis\u0103 pe post cu peste trei decenii \u00een urm\u0103 \u0219i multora dintre cei prezn\u021bi li se umeziser\u0103 ochii, la amintirea celei al c\u0103rui gest de imens curaj, de a face cunoscut\u0103 reprimarea brutal\u0103 a participan\u021bilor la revolt\u0103, a avut probabil darul s\u0103 le salveze acestora via\u021ba. Promisiunea c\u0103 \u00een acest an, bra\u0219ovenii se vor reuni \u00een fa\u021ba unui monument care va celebra gestul de-a dreptul eroic al tinerilor muncitori de la uzina de autocamioane, gest s\u0103v\u00eer\u0219it \u00eentr-o lume pe atunci \u00eencremenit\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00een fric\u0103 \u0219i \u00een frig, nu a fost onorat\u0103 \u2013 ca orice promisiune. Politica \u00ee\u0219i d\u0103 m\u00eena, \u00een aceste zile, cu pandemia. Nu se mai \u00eempart, ca \u00een al\u021bi ani, colaci \u0219i coliv\u0103, oameni care nu s-au v\u0103zut \u00eentre ei demult nu mai dep\u0103n\u0103 amintirea comun\u0103 a curajului lor, incredibil din perspectiva acelor ani, dar \u0219i a prezentului: istoria este \u0219i ea o victim\u0103 a Covid-19.<\/p>\n\n\n\n

Semnifica\u021bia manifesta\u021biei de la Bra\u0219ov din 15 noiembrie 1987 dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult locul \u0219i timpul desf\u0103\u0219ur\u0103rii ei. Devans\u00eend comunismul reformist care se instala treptat \u00een \u021b\u0103rile blocului sovietic \u0219i cu aproape doi ani c\u0103derea zidului Berlinului, muncitorii bra\u0219oveni au cerut \u201djos comunismul\u201d, anun\u021b\u00eend astfel \u0219i ceea ce avea s\u0103 se petreac\u0103 pe parcursul revolu\u021biei anticomuniste din decembrie 1989, \u00een Rom\u00e2nia \u0219i apoi \u00een toate statele foste comuniste, proces finalizat cu implozia Uniunii Sovietice. Dar \u00een decembrie 1989 se mai g\u0103seau \u201dsalvatori\u201d ai comunismului \u0219i la Bucure\u0219ti \u0219i acestei revolu\u021bii avea s\u0103-i fie aplicat\u0103 o lovitur\u0103 de stat, de c\u0103tre echipa de reformi\u0219ti pro-moscovi\u021bi, condus\u0103 de Ion Iliescu. <\/p>\n\n\n\n

15 noiembrie 1987, manifesta\u021bia la care au participat \u2013 \u0219i \u00een urma c\u0103reia au fost aresta\u021bi \u2013 \u00een marea majoritate tineri, b\u0103rba\u021bi, dar \u0219i femei, muncitori ai uzinei de autocamioane din Bra\u0219ov, studen\u021bii de la Silvicultur\u0103 C\u0103tlin Bia, Lucian Silaghi \u0219i Horia \u0218erban care au ie\u0219it, la o s\u0103pt\u0103m\u00een\u0103 dup\u0103 reprimarea manifesta\u021biei \u00een fa\u021ba cantinei studen\u021be\u0219ti cu o pancart\u0103 pe care scria, simplu, doar \u201dMuncitorii aresta\u021bi nu trebuie s\u0103 moar\u0103\u201d, c\u00eet \u0219i gestul de mare curaj al Doinei Cornea \u0219i al fiului ei , Leontiin Iuhas, mai \u00eenseamn\u0103 ceva \u2013 \u0219i anume c\u0103 un gest de curaj \u0219i demnitate vine mai degrab\u0103 din partea oamenilor simpli; c\u0103ci a lor este \u201dputerea celor f\u0103r\u0103 de putere\u201d, de a schimba lumea pe care noi, ceilal\u021bi, lisi\u021bi de curajul \u0219i viziunea de a fi \u201doameni ai istoriei\u201d, doar o privim, o descriem \u0219i poate o imagin\u0103m, mai bun\u0103 \u0219i mai dreapt\u0103 pentru to\u021bi. Dar ea va putea deveni astfel dec\u00eet prin gesturi de un curaj care uneori poate s\u0103 par\u0103 nes\u0103buin\u021b\u0103 \u2013 la nivel uman, aceasta este lec\u021bia acelei zilei din 15 noiembrie 1987. <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 1987 in 15 noiembrie , la Bra\u0219ov,  avea s\u0103 se aprind\u0103 \u00een sufletul rom\u00e2nilor speran\u021ba  pentru  libertatea at\u00eet de mult dorit\u0103. Libertatea a ren\u0103scut \u00eentr-o Romanie, comunist\u0103, cuprins\u0103 de frig, foamete, team\u0103 \u0219i resemnare. La Bra\u0219ov, ora\u0219  al imnului, al primelor c\u0103r\u021bi \u0219i al primului ziar \u00een limba rom\u00e2n\u0103, a r\u0103sunat, dup\u0103 prea mult […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3845,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[28],"tags":[],"builder_content":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3842"}],"collection":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3842"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3842\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3846,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3842\/revisions\/3846"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3845"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3842"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3842"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/editura-doinacornea.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3842"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}