admin

Comunicat

În data de 29 iunie 2022, la ora 13,00, după câteva momente de reculegere la Cimitirul Eroilor din Cluj-Napoca şi la mormântul Doamnei Doina Cornea va demara, la Monumentul Rezistenţei Anticomuniste de la intrarea în Parcul Central „Simion Bărniuţiu” pelerinajul

Ei sunt eroii!

Un omagiu pentru martirii neamului

2922 km pentru 2922 zile de detenţie

Organizatorii pelerinajului sunt Marius Balo şi Fundaţia Doina Cornea, în parteneriat cu ACADEMIA CIVICĂ, AFDPR, Asociaţia 15 Noiembrie 1987 Braşov, Asociaţia Opération Villages Ukrainiens, Asociaţia Rupicapra şi Iordăchescu şi Asociaţii, având Binecuvântarea Bisericilor Naţionale – Biserica Ortodoxă Română şi Bisericia Română Unită cu Roma, Greco Catolică.

Pelerinajul va consta din parcurgerea unui număr de 2922 km la principalele locuri de detenţie, tortură şi exterminare a foştilor deţinuţi politici din România pentru omagierea şi păstrarea vie a memoriei acestora.

Traseul a fost astfel ales încât să se parcurgă cei 2922 kilometri – atâţia câte zile a petrecut Marius Balo în închisorile chineze – prin majoritatea locurilor importante de detenţie şi exterminare prin care au trecut foştii deţinuţi politici din România. Traseul va trece prin:

Cluj-Napoca, Gherla, Bistriţa, Suceava, Botoşani, Roman, Bacău, Târgu Ocna, Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Brăila, Tulcea, Periprava, Poarta Alba, Jilava, Bucureşti, Mănăstirea Căldăruşani, Ploieşti, Mişlea, Braşov, Blaj, Aiud, Alba Iulia, Deva, Sarmizegetusa, Caransebeş, Lugoj, Timişoara, Arad, Oradea, Zalău, Baia-Mare, Sighetul Marmaţiei, Cavnic, Mănăstirea Rohia, Gherla, Cluj-Napoca.

Prin acest pelerinaj Marius Balo nu se identifică cu foştii deţinuţi politici ci doreşte să le aducă un omagiu lor – eroilor neamului.

Pe întreg parcursul se vor organiganiza întâlniri cu foşti deţinuţi politici sau urmaşi ai acestora, veterani de război şi alte personalităţi.

Va fi transmis tuturor primarilor de pe traseul pelerinajului mesajul asociaţiei Opération Villages Ukrainiens – un apel la adopţia sau înfrăţirea localităţilor pe care le reprezintă cu localităţi similare din Ucraina..

În semn de solidaritate cu poporul ucrainean, alături de steagul României, Marius Balo va purta şi steagul Ucrainei.

În perioadele de repaos de pe parcursul pelerinajului Marius Balo îşi va redacta cartea de memorii din închisorile chineze, carte pe care o va publica apoi Editura Doina Cornea.

Pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a acestui pelerinaj avem nevoie de sprijinul vostru, al comunităţii!

► Solicităm presei o acoperire media a evenimentului.

► Invităm toate persoanele interesate să participe la pelerinajul pe care îl organizăm însoţindu-l pe Marius Balo în drumul lui, în acele etape în care vor avea posibilitatea.

► Invităm toate organizaţiile care doresc să păstreze vie memoria eroilor neamului să ni se alăture în acest demers.

► Solicităm sprijinul voluntarilor, posesori de autovehicule, să asigure seviciul de asistenţă a lui Marius Balo pe parcursul deplasării lui în zonele lor de reşedinţă. Durata de deplasare în timpul unei zile va fi de câteva ore, în general dimineaţa.

► Pentru cei care doresc să sprijine financiar parcursul lui Marius Balo o pot face, prin donaţii aici:

RO83BTRLRONCRT0582391401 (Banca Transilvania) pentru LEI

RO33BTRLEURCRT0582391401 (Banca Transilvania) pentru EUR

Cod swift BT: BTRLRO22

sau prin PayPal

PayPal: contact@fundația-doinacornea.ro

Se pot face donaţii şi în cadrul campaniei de pe platforma sprijina.ro, unde generozitatea poate fi răsplătită şi prin unele recompense:

Sprijina –  Ei Sunt Eroii! Un Omagiu Pentru Martirii Neamului.

► Toţi cei care doresc să participe la acest pelerinaj sau sa-l sprijine sunt rugaţi să ne anunţe pe adresa noastră de email:

contact@fundatia-doinacornea.ro

Mulţumesc tuturor celor care ni se vor alătura în parcurgerea acestui traseu, financiar prin sprijinirea lui sau doar cu gândul ori rugăciunile lor,

Marius Balo Leontin Horaţiu Iuhas

Fundaţia Doina Cornea

P.S.: dacă dorești să-l urmărești pe Marius LIVE pe traseu, intră pe site-ul: www.mariusbalo.ro

COMUNICAT DE PRESĂ:

București, 11 mai 2022. Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR) împreună cu Fundația Doina Cornea și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj (MNIT), organizează în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cea de-a șaptea campanie de investigații arheologice la Târgu Ocna. Acțiunea continuă căutările pentru recuperarea și identificarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în penitenciarul din localitate.

Cercetările vor începe în ziua de 16 mai 2022 și se vor desfășura în zona cimitirului parohial aflat lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinții Împărați, situată lângă penitenciar. Acestea vor fi efectuate de un colectiv de arheologi, specializat în astfel de intervenții, condus de d-nul Gheorghe Petrov de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Cazul deținuților politici morți în acest penitenciar și a locurilor unde au fost înhumați, face obiectul unui dosar de cercetare penală aflat în lucru la Secția Militară din cadrul Parchetului General. Acţiunea se desfășoară cu acordul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, fiind sprijinită de Primăria orașului Târgu Ocna și Parohia Sfinții Împărați. Finanțarea activităților este asigurată din donații particulare prin intermediul Fundației Doina Cornea. 

AFDPR face un apel către acei urmași ai victimelor decedate în penitenciarul din Târgu Ocna, care nu au fost încă identificați și contactați, pentru a intra în legătură directă cu responsabilul acțiunii, d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0744516108), în vederea îndeplinirii formalităților necesare pentru raportarea acestora către autoritățile care au în sarcină stabilirea identității osemintelor recuperate.

Sergiu RIZESCU

Președinte al AFDPR

Cluj-Napoca, 27.02.2022: Fundația Doina Cornea îşi exprimă profunda indignare față de actele de terorism înfăptuite de un șef de stat dement, Vladimir Putin, împreună cu conducerea Federației Ruse. Nu este admisibil ca acum, în secolul XXI, să se mai întâmple în Europa astfel de atrocități! Nu este posibil ca astfel de psihopați să rămână la conducerea unor țări europene! Noi nu vedem nicio diferență între Vladimir Putin şi Bin Laden!

Fundația Doina Cornea îşi exprimă întreaga solidaritate cu poporul ucrainean atât de crunt lovit în aceste zile dar atât de curajos! Aveţi toată dragostea noastră atât voi cât şi conducătorul vostru, Volodymyr Zelenskyy, un adevărat erou, un adevărat Șef de stat!

Nu din obligație, ci din iubire faţă de poporul ucrainean, crunt lovit, contribuim şi noi pentru susținerea refugiaților pe Platforma Guvernului României, ”Ucraina – Împreună ajutăm mai mult” cu modesta noastră contribuție de 10.000 lei.

Cerem tuturor celor care se simt solidari cu cauza poporului ucrainean, fie persoane fizice, fie organizații sau societăți comerciale, să contribuie şi ei. Aduceţi-vă aminte de imensa solidaritate a lumii întregi faţă de poporul român atunci când acesta a avut nevoie!

Cerem Tribunalului Penal Internațional inculparea de urgență a lui Vladimir Putin şi a cercului de criminali din jurul lui pentru crime împotriva umanității.

Leontin Horaţiu Iuhas
Preşedinte

Documentar realizat de Marilena Rotaru în mai 1997 șa emisiunea ”O altă putere!”

Comunicat de presă, 2 Decembrie ’21:

Fundaţia Doina Cornea a fost înregistată oficial în luna iunie a acestui an. În lungul răstimp în care ne-am luptat să putem înregistra fundaţia am şi pierdut doi membri importanţi şi iubiţi ai ei: Preasfinţitul Episcop Florentin Crihălmeanu şi Ion Caramitru.

Din momentul în care am început demersurile pentru înfiinţarea şi înregistrarea fundaţiei am demarat şi activităţile acesteia, atât cât ne-a permis legea în acea perioadă. Printre proiectele realizate înaintea înregistrării fundaţiei sunt:

• Organizarea spectacolului „Doina Cornea – Lumina din întunericˮ având printre participanţi pe Alexandru Tomescu, Ansamblul Flauto Dolce, Dorel Vişan, Ana Blandiana, Emil Constantinescu şi mulţi alţii;
• Organizarea expoziţiei „Eroineleˮ, având ca temă centrală pe Doamna Doina Cornea, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei;
• Susţinerea financiară (cu ajutorul sponsorilor fundaţiei) şi logistică a şantierelor de cercetări arheologice în vederea descoperirii, deshumării, identificării şi apoi îngropării creştineşti a victimelor regimului comunist din România. Astfel, în 2020 am organizat şantierele de la Periprava şi Târgu Ocna iar în 2021, înaintea înfiinţării fundaţiei pe cel de la Caransebeş. Toate aceste cercetări au fost făcute în colaborare cu AFDPR şi sub coordonarea Parchetului Militar, acolo unde sunt dosare penale în curs de cercetare.
• Colaborarea sau sprijinirea editurilor Şcoala Ardeleană şi Humanitas în vederea publicării volumelor:
  • Doina Cornea – În căutarea Îngerilor pierduţi
  • Doina Cornea – Puterea fragilităţii
  • Cornel Jurju – Doina Cornea-Dincolo de zid

Imediat după înregistrarea oficială a Fundaţiei Doina Cornea am creat departamentele acesteia pe care doresc să le prezint.

Am creat Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului sub coordonarea domnului Marius Oprea. Am organizat în cadrul lui alte două şantiere arheologice conduse de domnul Gheorghe Petrov: Periprava şi Târgu Ocna, în cadrul aceloraşi procese penale deschise de Parchetul Militar.

Am înfiinţat, de asemenea, Biblioteca Doina Cornea – Bibliotecă a Rezistentei Împotriva Totalitarismului. Prin bunăvoinţa domnului director al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj a devenit filială a acesteia.

În afara fondului iniţial, format din cărţile, manuscrisele, corespondenţa şi documentele Doinei Cornea introduse în bibliotecă şi datorită acordului dat de nepoţii mei, co-moştenitori, – cărora le mulţumesc şi pe această cale – am inceput să primim donaţii. Cea mai importantă donaţie primită până acum este cea a doamnei Cornelia Tudoraş, văduvă a fostului deţinut politic Liviu Tudoraş. Această donaţie cuprinde şi o bună parte din arhiva Cicerone Ioniţoiu.

Pe lângă această donaţie s-au mai primit cărţi de la Fundaţia Memoria, IICCMER, Fundaţia Gavrilă Ogoreanu, Editura Şcoala Ardeleană, Editura Grinta, Sorin Grecu, Cătălin Bia, Rodica Chira şi alţii.

Fac un apel la toţi cei care doresc să sprijine această bibliotecă pentru ca ea să devină, în sânul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, un important centru de studii a regimurilor totalitare, nu doar din România, să doneze cărţi, documente sau copii ale acestora privind, în primul rând lupta împotriva regimurilor totalitare. În afara domeniului să principal biblioteca va găzdui şi cărţi din domenii în care a fost mama preocupată: filozofie, istoria religiilor, artă, literatură.

Apelul nostru se îndreaptă spre foştii deţinuţi politici sau urmaşi ai acestora care doresc să-şi lase volumele şi documentele strânse pe parcursul vieții într-un spaţiu unde nu se vor pierde şi unde vor sta cu siguranță alături de cele ale altor colegi de suferință.

Apelul se îndreaptă bineînțeles şi spre alte persoane generoase dar şi spre editurile din ţară sau străinătate care publică volume din domeniile noastre de interes.

Am înființat Editura Doina Cornea, care este gata de drum.

Am decis ca primele apariții să fie:

• Doina Cornea – Jurnal. Datorită importanţei pe care, credem noi, o are această carte şi datorită faptului că fragmente din el au fost deja publicate de către Ana Blandiana şi Romulus Rusan la Editura Fundaţiei Academia Civică, acest volum ce va face parte din colecţia Memorii Interviuri Jurnale va fi tipărit în colaborare de către cele două edituri.
  Jurnalul va fi prefaţat de doamna Ana Blandiana – scriitorul român contemporan pe care mama l-a iubit cel mai mult!
  Să nu vă aşteptaţi ca jurnalul mamei să fie un jurnal politic. Să nu vă așteptați să fie o biografie. Este un pic din fiecare dar, în primul rând este o poveste a luptei mamei pentru mântuire.

„La final de transcriere a Jurnalelor şi ultimelor însemnări sporadice, constat că au existat multe încercări din partea mea de a realiza ceva în viaţă (încercări mai mult sau mai puţin izbutite, dacă nu chiar neizbutite) şi, în aceeaşi măsură, de a mă realiza ca fiinţă umană. Astfel au fost muzica, pictura, scrisul, profesia, iubirea (cu chipul ei luminos şi cel al trădării), viaţa de familie (aşa cum a fost), chiar şi politica. (…)

Având în vedere amestecul de bine şi de rău din viaţa mea, întrebarea rămâne în ce măsură l-am putut identifica acel dar, cum l-am valorificat şi în ce măsură sunt mântuită în faţa lui Dumnezeu. Am revăzut şi completat aceste file tocmai în intenția de a face o mărturisire nu numai în faţa lui Dumnezeu, ci şi a familiei mele, faţă de care adesea am greșit… Îmi cer iertare.

Îmi cer iertare…ˮ Doina Cornea

• Sorin Grecu – Vara coriştilor
• Feleki István – Trans Paysage

Din apariţiile viitoare ale Editurii Doina Cornea semnalăm:

• Liana Goţa – Liana și Episcopul
• Sorin Grecu – Gherla-Mormânt fără cruce
• Doina Cornea – Album de pictură şi desen

Bineînţeles este un proiect ambiţios pentru o editură la început de drum. Mai ales că aceasta aparţine unei fundaţii… Este un proiect care necesită fonduri. Şi nu puţine.

De aceea fracem un apel către societatea românească:

Dacă am reusit să vă convingem că proiectele pe care dorim să le întreprindem sunt importante, sprijiniţi-ne să le ducem la capăt!

Fiţi finanţatorii noştri! Persoane fizice, atât cât vă puteţi permite, mai mult sau mai puţin. Societăţi comerciale, sprijiniţi un proiect eminamente cultural. Puteţi să o faceţi fără să simţiţi, donând până la 20% din impozitul pe venit datorat statului.

Pentru a uşura procesul de donare (în ambele situaţii) am demarat o campanie de strângere de fonduri pe platforma Sprijina.ro.

Intraţi acum pe platformă aici: Sprijina – Arta | Sprijina Si Tu Publicarea Jurnalului Doinei Cornea, Cluj-Napoca şi ajutaţi-ne să publicăm jurnalul Doinei Cornea dar şi celelalte cărţi. Dacă nu puteţi face o donaţie puteţi să vă cumpăraţi una dintre cărţile ce vor apărea în primă fază şi veţi fi siguri că o primiţi acasă înainte sau în momentul în care aceasta intră în librării.

De câte ori veţi vedea o carte publicată la Editura Doina Cornea veţi avea sentimentul că sunteţi unul dintre cei ce au ajutat înfiintarea acestei edituri. Şi veţi figura pe pagina sponsorilor de pe site-ul fundaţiei.

Leontin Horaţiu Iuhas

Acum nu este vorba doar de like-uri. Acum e vorba de implicarea fiecăruia dintre noi!
Da, ai înţeles bine! E vorba şi de tine personal! Ce trebuie să faci? E simplu: exact ceea ce simţi că trebuie să faci!
Eu te rog, pe tine, prietenul meu de pe facebook, dar sper că şi în realitate:

1. Urmăreşte filmuleţul şi, dacă în sufletul tău vei simţi un pic de solidaritate cu cei ce încearcă să aducă la lumina zilei adevărul despre ororile comunismului,
2. ajută-ne şi tu! Da, tu! La tine mă refer acum! Cu ce sumă poţi! 10 lei de la vreo 3000 de prieteni (cam atâţia urmăritori are pagina fundaţiei) ne ajută să ducem la bun sfârşit următoarele două campanii…
3. Dă mesajul meu mai departe, prietenilor tăi care, la rândul lor vor avea poate dorinţa să ne sprijine. Iar dacă eşti reprezentant al presei, fă public apelul nostru!

Îţi mulţumesc! Acum ai devenit părtaş la aflarea adevărului şi, prin gestul tău, ne ajuţi să descoperim alte şi alte victime ale comunismului din România. Şi chiar dacă au fost omorâţi mişeleşte, îngropaţi pe ascuns, unii cu capetele sparte, oasele frânte sau ciuruiţi de gloanţe, cu mâinile legate cu sârmă la spate, le vom asigura o slujbă creştinească şi vom încerca să-i redăm familiilor.

Leontin Horaţiu Iuhas
Pentru
Fundaţia Doina Cornea

LINK SPRIJINA.RO: AICI

COMUNICAT DE PRESĂ, 28 Iulie 2021:
Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) împreună cu Fundația Doina Cornea și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, au organizat în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cea de-a opta campanie de investigații arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava, comuna C.A. Rosetti, județul Tulcea. Acţiunea s-a desfășurat în perioada 5-16 iulie 2021 și a avut ca obiectiv principal continuarea săpăturilor pentru descoperirea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

După cum se cunoaște, începând din anul 2020, investigațiile de arheologie judiciară care privesc crimele regimului comunist din România se desfășoară sub patronajul AFDPR și cu sprijinul financiar al Fundației Doina Cornea din Cluj. În septembrie 2013, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a executat niște sondaje preliminare în cimitirul din Periprava, fără însă ca atunci să fie sesizate instituțiile abilitate ale statului (Procuratura, Poliția, Medicina Legală), acțiunea fiind mai degrabă una de sondare a terenului și nu de cercetare reală și de recuperare efectivă a osemintelor. Abia în anul 2015, sub mandatul președintelui executiv Radu Preda, IICCMER a sesizat Parchetul Militar în legătură cu persoanele decedate în unitatea penitenciară de la Periprava şi a locului unde acestea au fost înhumate, organizând și desfășurând în acel an și prima campanie arheologică de cercetare sistematică a acestui sit funerar în vederea căutării și recuperării efective a osemintelor deținuților morți în lagărul comunist. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumați o mare parte din deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava, însă, conform mărturiilor, unii dintre ei au fost îngropați și prin alte locuri care astăzi nu mai pot fi depistate.

În campania arheologică recent încheiată au fost executate și cercetate trei unități de săpătură sau secțiuni arheologice, notate cu indicativele S.20, S.21 și S.22, suprafața însumată a acestora fiind de 110,32 metri pătrați. În aceste secțiuni au fost identificate și cercetate un număr de 13 morminte dintre care 11 aparțineau unor deținuți, fiind extrase și recuperate osemintele a 10 defuncți. Opt înhumări au fost practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună ce conținea scheletele a două persoane. În cazul unui mormânt s-a observat că groapa de înhumare a fost cândva deranjată sau redeschisă, rămășițele pământești ale defunctului fiind scoase. Două morminte mai vechi, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțineau unor localnici, unul fiind al unui copil nou-născut. În aceste cazuri osemintele au fost lăsate nederanjate in situ, fiind doar înregistrate în lista mormintelor depistate. În cele opt campanii de săpături derulate până în prezent la Periprava au fost executate și cercetate un număr de 22 de secţiuni sau suprafețe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 72 de morminte. Dintre acestea, un număr de 66 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, aparțin unor deținuți. Șase morminte, nemarcate la suprafața solului, au aparținut unor localnici decedați în ultimele decenii, despre unii cunoscându-se că s-au sinucis și au fost îngropați în zona necropolei deținuților. Dintre mormintele deținuților au fost recuperate rămășițele pământești a 64 de persoane, la două dintre ele constatându-se lipsa scheletelor. Conform unor informații ajunse până la noi, această situație se explică prin faptul că familiile acelor defuncți au avut cândva posibilitatea să afle locurile unde au fost înhumate rudele lor, probabil de la anumite persoane care au lucrat în cadrul unității penitenciare și care cunoșteau aceste amănunte, reușind astfel să-i dezgroape și să le recupereze osemintele. În cazul celor 64 de deținuți ce au fost deshumați până în prezent, 60 dintre ei au fost înhumați în gropi individuale și patru în două gropi comune, fiecare din aceste gropi adăpostind rămășițele a două persoane. Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile unor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfășurate în rogojini de stuf și legate cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor recuperate a fost una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă și câteva cazuri la care au fost găsite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării.

Pentru cele 10 scheletele de deținuți care au fost descoperite și recuperate în cursul acestei campanii s-a urmat procedura legală, specifică metodologiei și normelor de cercetare criminalistică. Osemintele defuncților, după ce au fost analizate, fotografiate și descrise in situ, au fost demontate și extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După efectuarea expertizelor medico-legale și antropologice, acestea vor fi transferate pentru analize genetice la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde urmează să se stabilească ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmărește identificarea morților prin compararea ADN-ului obținut din resturile scheletice recuperate cu cel al rudelor și urmașilor în viață ai victimelor.Investigaţiile arheologice s-au desfășurat în prezenţa procurorilor însărcinați cu cercetarea cazului, colonel magistrat Gheorghe Stanciu și colonel magistrat Octavian Toma, procurori militari delegați din partea Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unitatea de parchet care instrumentează dosarul penal deschis în această cauză. Aceștia au fost asistați de agent șef Dan Danilencu, specialist criminalist în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea, și de dr. Vasile Dașanu, medic legist la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea. La cercetări au participat domnii Leontin Horațiu Iuhas și Marius Oprea, președintele, respectiv vicepreședintele Fundației Doina Cornea, și Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, care a fost el însuși încarcerat la Periprava în timpul detenției petrecute prin mai multe închisori și lagăre de muncă.

Investigațiile au fost efectuate de același colectiv de arheologi care, începând din anul 2015, a desfășurat cercetarea sistematică a acestui sit funerar pentru căutarea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților morți în lagărul comunist. Colectivul a fost alcătuit din Gheorghe Petrov, coordonator și responsabil științific al șantierului (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj), Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud), Gabriel Rustoiu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) și Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda). La cercetări au mai luat parte, în calitate de voluntari, Ramona Maria Mocanu (Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui), Pal Andras Peter din Cluj și Gabriel Cristea din Tulcea. Acțiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română și a fost sprijinită de Primăria comunei C.A. Rosetti (primar Antonel Pocora). Finanțarea campaniei arheologice a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de către Fundația Doina Cornea din Cluj, fondurile provenind din donații particulare.

• AFDPR face un nou apel către acei urmași ai victimelor decedate în lagărul de la Periprava, care nu au fost încă identificați și contactați, pentru a intra în legătură directă cu responsabilul cercetărilor arheologice, d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721 400 396), în vederea îndrumării acestora către autoritățile care au în sarcină stabilirea identității osemintelor recuperate.
Ilustrație Foto (Campania VIII/2021) / Fig. 1-3: Aspecte din timpul lucrărilor de cercetare arheologică; Fig. 4: Morminte individuale de deținuți descoperite în Secțiunea 21 (M.66, M.67); Fig. 5: Mormânt comun descoperit în Secțiunea 22, care conține osemintele a doi deținuți (M.71-72).

Întocmit, Gheorghe Petrov

• 

• 

• 

• 

• 

COMUNICAT DE PRESĂ:

Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) și Fundația Doina Cornea din Cluj, organizează în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a opta campanie de investigații arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava, com. C. A. Rosetti, jud. Tulcea. Acţiunea are ca principal obiectiv continuarea căutărilor pentru recuperarea și identificarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

Cercetările încep în ziua de 5 iulie 2021 și vor fi efectuate de un colectiv de arheologi condus de Gheorghe Petrov (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj), alături de care se află Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud), Horațiu Groza (Muzeul de Istorie Turda), Gabriel Rustoiu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) și Marius Oprea (Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România). Acţiunea se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română și este sprijinită de Primăria comunei C.A. Rosetti. Finanțarea activităților este asigurată din donații particulare, prin intermediul Fundației Doina Cornea din Cluj. 

• AFDPR face un nou apel către acei urmași ai victimelor decedate în lagărul de muncă de la Periprava, care nu au fost încă identificați și contactați, pentru a intra în legătură directă cu responsabilul cercetărilor arheologice, d-nul Gheorghe Petrov (tel. 0721 400 396), în vederea îndrumării acestora către autoritățile care au în sarcină stabilirea identității osemintelor recuperate.

Ilustrație: Zona din cimitirul satului Periprava unde au fost îngropați deținuții politici. 

• 

• 

• 

În toate textele, luările de cuvânt, poziţiile publice exprimate de doamna Doina Cornea, apărea, ca punct central, adevărul, necesitatea noastră de a trăi în adevăr.

Nu ştiu în câte suflete au prins rădăcini cuvintele ei dar ştiu că scopul fundaţiei tocmai acesta este: să le facem cunoscute, să le aducem sau re-aducem în conştiinţele noastre. Dorim ca şi Fundaţia Doina Cornea să contribuie, ca o mică rotiţă într-un angrenaj uriaş, la dezvoltarea pe baze sănătoase a societăţii româneşti.

Dar ce înseamnă oare baze sănătoase? Cum poate fi pusă o societate care, poate, este într-o oarecare derivă, pe nişte baze sănătoase? Dar este posibil ca o societate, poate bolnavă, să se vindece dintr-odată?

Nu, nu este posibil. În schimb, fiecare dintre noi – ca părţi componente ale societăţii putem face eforturi individuale. Efortul de a ne cunoaşte trecutul nostru, cu părţile lui bune, dar şi cu părţile lui rele. Efortul de a ne asuma şi părţile mai negre ale istoriei noastre tocmai pentru a nu ajunge cândva să le repetăm. Dar pentru aceasta trebuie să le cunoaştem.

Câţiva oameni, printre care şi mama, au făcut acest efort chiar înainte de 1989, suferind represalii din partea regimului comunist. Şi după Decembrie 1989 mama şi-a dedicat o mare parte a timpului recuperării memoriei poporului român prin strângerea de date şi documente sau mărturii şi punerea lor la dispoziţia unor instituţii şi organizaţii cum ar fi Institutul pentru Istoria Recentă din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, a Fundaţiei Memoria, a Memorialului Sighet.

Acum ne-am unit, câteva organizaţii, tocmai datorită faptului că avem o preocupare comună: păstrarea vie a MEMORIEI. A memoriei poporului român, dar şi a memoriei poporului ceh.

Totul a început datorită iniţiativei domnului Robin Ujfalusi – director al Centrului Cultural Ceh din Bucuresti de a onora, în cadrul unei expoziţii itinerante, câte 25 de femei din Cehia şi România. După deschiderea de la Bucureşti, primul popas al expoziţiei numite «Eroinele» a fost la Cluj, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei unde îi invit pe cei care doresc să o viziteze până în data de 14 martie când îşi va închide porţile.

În primul moment în care a aflat de această expoziţie şi a aprobat organizarea ei în sălile muzeului, domnul director al Muzeului Etnografic Tudor Sălăgean a decis că acest eveniment nu poate avea loc fără a fi onorată şi memoria doamnei Doina Cornea. Nu în oraşul în care şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă. Şi aşa a demarat organizarea expoziţiei de la Cluj, luându-ne ca parteneri pe noi, Fundaţia Doina Cornea, Asociaţia Create.Act.Enjoy dar şi Casa de Licitaţii Artmark – cea care ne-a pus la dispoziţie majoritatea exponatelor, obţinându-le împrumut sau sub formă de donaţii de la cei care le-au cumpărat în cadrul licitaţiei caritabile din toamna anului trecut. Le aduc mulţumiri, cu acest prilej, tuturor acelora care ne-au donat sau împrumutat aceste obiecte pentru ca ele să poată fi văzute de vizitatorii expoziţiei.

Deoarece suntem la început de an, doresc să vă spun câte ceva despre proiectele noastre viitoare.

În primul rând, datorită interesului manifestat de domnul Primar Emil Boc şi de Consiliul Local, cărora le mulţumesc şi pe această cale, casa în care a locuit mama se va transforma, cu ajutorul Fundaţiei Doina Cornea, într-o veritabilă casă memorială. Până atunci, datorită proiectului „Case de poveste” al Asociaţiei Create.Act.Enjoy, casa mamei a putut fi vizitată în toamna anului trecut şi va mai putea fi văzută o dată şi în această primăvară.

Un proiect important al nostru este acela de a înfiinţa „Editura Fundaţiei Doina Cornea‟. Planul nostru iniţial era să debutăm cu albumul cu desene şi picturi ale Doinei Cornea. Datorită faptului că ne-a părăsit cel care a susţinut înfiinţarea fundaţiei, s-a înscris în aceasta, dar i-a şi dat binecuvântarea, vom devansa lansarea editurii. Colega noastră, doamna Liana Goţa, a realizat pentru Televiziunea Națională Română (Canalele TVR2 și TVR3) emisiuni de autor cu Preasfințitul Florentin, emisiuni care, datorită unicităţii lor au intrat în arhiva Televiziunii. Episcopul Florentin, venea cu plăcere doar în emisiunile Lianei care, din 2008 până în prezent, au putut fi vizionate pe postul național al Televiziunii Publice. Transcrierea acestor stări de vorbă se va transforma într-o carte care se numește sugestiv „Liana şi Episcopul”.

Datorită pandemiei şi restricţiilor provocate de aceasta am amânat expoziţia de pictură şi desen Doina Cornea, de la Muzeul de Artă din Cluj, din luna mai 2021 pentru aceeaşi lună a anului 2022. Şi, având acest timp suplimentar de pregătire, vă asigur că va fi un eveniment! Nu va fi o simplă expoziţie de pictură…

Dorim să înfiinţăm la Cluj, Biblioteca Fundaţiei Doina Cornea. Va fi o bibliotecă, vrem noi, afiliată Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj şi se pare că ideea e agreată de aceasta. Veţi întreba poate, ce rost mai are o bibliotecă nouă? Are. Deoarece dorim să facem această bibliotecă o bibliotecă a lucrărilor despre rezistenţa la comunism. Nu doar la noi. Facem parte dintr-o zonă geografică în care timp de o jumătate de secol cel puţin s-a luptat împotriva comunismului. Am dori ca această bibliotecă să ofere cercetătorilor posibilitatea studierii comunismului şi a rezistenţei opuse acestuia în întreaga Europă de Est. Bineînţeles pentru ducerea la bun sfârşit a acestui proiect vom cere sprijinul ambasadelor şi unor organizaţii din acele state care vor dori să ne ajute. Până acum am primit oferte de donaţii de la două persoane fizice şi două persoane juridice din ţară. Cea mai importantă este o bibliotecă particulară însumând aproximativ trei mii de volume. Bineînţeles în cazul în care vom reuşi în acest demers vom apela la generozitatea Primăriei pentru a găsi un spaţiu adecvat. De fapt această bibliotecă se va încadra perfect în ceea ce aveam noi deja ca proiect, înfiinţarea la Cluj a Memorialului Doina Cornea – Memorial al Rezistenţei Împotriva Comunismului.

Am lăsat la urmă cel mai important proiect al nostru de anul acesta dar nu numai… Este un proiect susţinut de mama mea atunci când acesta a demarat, bineînţeles în alt cadru decât cel de acum. Este un proiect în care s-au implicat mulţi alţii pe parcursul timpului. Este proiectul lui Constantin Ticu-Dumitrescu. Este proiectul domnului Octav Bjoza, ca reprezentant al foştilor deţinuţi politici din România. Este proiectul domnului Emil Constantinescu ca sprijinitor ferm al descoperirii victimelor comunismului din România. Este proiectul doamnei Liana Goţa ca realizatoare a nenumărate filme-mărturie cu foşti deţinuţi politici. Este acum proiectul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România al Fundaţiei Doina Cornea (CICCR) al cărui director este domnul Marius Oprea. Dar, în primul rând, este proiectul lui Marius Oprea cel care, de mulţi ani de zile, înfruntând toate opreliştile politice a reuşit să-şi formeze o echipă de istorici şi arheologi cu care au bătut ţara în lung şi-n lat scoţând la lumină ororile comunismului, descoperind victimele acestuia şi redându-le familiilor pentru a fi îngropate creştineşte.

Programul de cercetări al CICCR de anul acesta include atât continuarea investigaţiilor în şantiere de cercetare arheologică deschise în anii anteriori (Periprava, Târgu Ocna, Caransebeş) cât şi deschiderea unor şantiere noi (Insula Mare a Brăilei, Lugoj, Satu Nou). De asemenea se va face o nouă încercare de descoperire a locului unde a fost înhumat Iuliu Maniu la Sighet, pe baza unor noi informatii obţinute de la martori.

Avem speranţa că societatea românească ne va sprijini în realizarea acestor obiective ale noastre. O fundaţie nu poate exista decât atunci când dovedeşte societăţii în care activează că este utilă şi că merită să fie susţinută.

Leontin Horaţiu Iuhas

COMUNICAT DE PRESĂ, 27 Ianuarie 2021

Fundația Doina Cornea invită actuala conducere a TVR Cluj la minima decență de a oferi publicului larg comunicatele sale interne doar

Doreşti o televiziune publică onestă?

Semnează protestul nostru: AICI

atunci când ele reflectă pe deplin realitatea și sunt însoţite de punctul de vedere al doamnei Liana Gota, care din respect pentru durerea creată de dispariția Episcopului Florentin, își rezervă dreptul la replică în silentio stampa.

“Alergătorului de cursă lungă i se întind niște curse inimaginabile… a devenit aproape o regulă pentru valorile din România…‟ desprindem cu amărăciune din una dintre emisiunile cu Episcopul Florentin care va face alături de alte multe emisiuni difuzate pe postul național de televiziune obiectul unei cărți în curs de publicare: „Liana și Episcopul”

Doamna Liana Goţa este un alergător de cursă lungă. O dovedesc cei 24 de ani neîntrerupţi petrecuţi în Televiziunea Română. Ani dominaţi de lupta ei continuă de promovare a valorilor, valori ce cu mare greutate erau introduse printre subiectele televiziunii: Preasfinţitul Episcop Florentin, Martirii Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma, Doina Cornea.

Aşa cum cea a cărei nume şi în a cărei memorie a fost constituită fundaţia noastră a apărat, în condiţii mult mai vitrege, pe cei care spuneau ADEVĂRUL şi erau persecutaţi din această cauză, Fundaţia Doina Cornea apără ADEVĂRUL şi LIBERTATEA.

Nu dorim să intrăm în polemici cu diverse instituţii media în a căror arhivă găseşti doar cele mai calomnioase articole despre Presfinţitul Episcop Florentin Crihălmeanu – în viaţă, iar acum, după plecarea lui, în mod voit manipulator, se prefac că-i apără onoarea.

Cu toate că doamna Liana Goţa are în familie adânci rădăcini greco-catolice, în emisiunile pe care le semnează a avut invitaţi din ambele Biserici Naţionale – Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Înalţii prelaţi ai acestor două Biserici Naţionale nu au acceptat să participe, la TVR Cluj, decât în emisiunile doamnei Liana Goţa.

Ne simţim obligaţi să răspundem acum deoarece reacţia TVR Cluj la protestul nostru, rostogolită şi interpretată în mod calomnios de câţiva ziarişti ai unor foi locale, a produs confuzie în rândul câtorva cititori de bună credinţă, dintre care unii greco-catolici.

1. De la bun început precizăm că protestul nostru se referă strict la o încălcare a unor drepturi şi principii faţă de un membru al fundaţiei noastre, fără a avea legătură cu tragicul eveniment. Mai mult de atât, Preasfinţitul Episcop Florentin a fost unul dintre cei mai iubiţi membri ai fundaţiei noastre şi care a dat Binecuvântarea lui Fundaţiei Doina Cornea.
2. Protestul nostru a fost, este şi va rămâne protestul nostru, prin care apărăm onoarea uneia dintre colegele noastre, aşa cum vom face cu oricare membru al fundaţiei căruia i se va încălca vreun drept. Respingem cu această ocazie toate afirmaţiile vehiculate în spaţiul public prin care se induce ideea că „doamna Liana Goţa protestează prin intermediul fundaţiei‟. Suntem siguri că ea îşi apără drepturile, atât cât poate, în interiorul instituţiei iar atunci când va simţi nevoia să o facă va avea propriile reacţii publice, sub semnătura ei.
3. Afirmaţia că ediţia specială din ziua înmormântării Preasfinţitului Episcop Florentin a fost o ediţie de ştiri este total falsă ţinând cont că a intrat cu generic şi siglă de Spirit şi Credinţă şi a fost realizată în cadrul convenţiei acestei emisiuni semnate de doamna Liana Goţa, producătorul ei.
4. Este total falsă afirmaţia TVR Cluj că materialele folosite din emisiunile semnate de doamna Liana Goţa, în calitate de producător al emisiunilor ‟Spirit şi Credinţă„ s-ar fi făcut cu citarea sursei şi a autorului. Total fals. Este o practică a Studioului TVR Cluj de a fi folosite secvenţe din emisiunile Lianei Goţa de către unii realizatori în propriile lor emisiuni fără citarea autorului. Aducem aici doar unul dintre cele mai noi exemple: În data de 13 ianuarie 2021, în emisiunea „Actual regional‟, realizată de redacţia de ştiri, abundă fragmente întregi din emisiunile Doamnei Liana Goţa „Spirit şi Credinţă‟, cu titlurile „Personalităţi ale Bisericii Române Unite cu Roma în lumina Marelui Centenar‟, difuzată în data de 1 decembrie 2018 de TVR3 şi „Aşteptându-l pe Papa Francisc şi Beatificarea pe Câmpia Libertăţii de la Blaj a celor şapte Episcopi greco-catolici morţi în faimă de Martiri‟, difuzată în data de 12 mai 2019, tot pe TVR3.
5. Afirmaţia din răspunsul TVR Cluj prin care se precizează că doamna Liana Goţa ar fi fost invitată să modereze ediţia specială dar ar fi refuzat este o încercare de a dezinforma opinia publică. Ca director şi coordonator de programe al TVR Cluj nu ai calitatea să inviţi producătorul propriei sale emisiuni din grila TVR3 să şi-o modereze sau nu. Este ingerinţă editorială – credem noi, apelând la logica bunului simţ.

Sunt momente de mare tristețe printre clericii și credincioșii greco-catolici.

De aceea, a continua această sterilă dispută, în lipsa minimei decențe a TVR Cluj de a-și cere măcar scuze propriului angajat, căruia i-a încălcat drepturile, ni se pare lipsit de sens.

Leontin Horaţiu Iuhas

Preşedinte

Avocat Eugen Iordăchescu Marius Oprea

Vicepreşedinte Vicepreşedinte

Cluj, la 26 ianuarie 2021

Doreşti o televiziune publică onestă?

Semnează protestul nostru: AICI