Ce facem anul acesta?

În toate textele, luările de cuvânt, poziţiile publice exprimate de doamna Doina Cornea, apărea, ca punct central, adevărul, necesitatea noastră de a trăi în adevăr.

Nu ştiu în câte suflete au prins rădăcini cuvintele ei dar ştiu că scopul fundaţiei tocmai acesta este: să le facem cunoscute, să le aducem sau re-aducem în conştiinţele noastre. Dorim ca şi Fundaţia Doina Cornea să contribuie, ca o mică rotiţă într-un angrenaj uriaş, la dezvoltarea pe baze sănătoase a societăţii româneşti.

Dar ce înseamnă oare baze sănătoase? Cum poate fi pusă o societate care, poate, este într-o oarecare derivă, pe nişte baze sănătoase? Dar este posibil ca o societate, poate bolnavă, să se vindece dintr-odată?

Nu, nu este posibil. În schimb, fiecare dintre noi – ca părţi componente ale societăţii putem face eforturi individuale. Efortul de a ne cunoaşte trecutul nostru, cu părţile lui bune, dar şi cu părţile lui rele. Efortul de a ne asuma şi părţile mai negre ale istoriei noastre tocmai pentru a nu ajunge cândva să le repetăm. Dar pentru aceasta trebuie să le cunoaştem.

Câţiva oameni, printre care şi mama, au făcut acest efort chiar înainte de 1989, suferind represalii din partea regimului comunist. Şi după Decembrie 1989 mama şi-a dedicat o mare parte a timpului recuperării memoriei poporului român prin strângerea de date şi documente sau mărturii şi punerea lor la dispoziţia unor instituţii şi organizaţii cum ar fi Institutul pentru Istoria Recentă din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, a Fundaţiei Memoria, a Memorialului Sighet.

Acum ne-am unit, câteva organizaţii, tocmai datorită faptului că avem o preocupare comună: păstrarea vie a MEMORIEI. A memoriei poporului român, dar şi a memoriei poporului ceh.

Totul a început datorită iniţiativei domnului Robin Ujfalusi – director al Centrului Cultural Ceh din Bucuresti de a onora, în cadrul unei expoziţii itinerante, câte 25 de femei din Cehia şi România. După deschiderea de la Bucureşti, primul popas al expoziţiei numite «Eroinele» a fost la Cluj, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei unde îi invit pe cei care doresc să o viziteze până în data de 14 martie când îşi va închide porţile.

În primul moment în care a aflat de această expoziţie şi a aprobat organizarea ei în sălile muzeului, domnul director al Muzeului Etnografic Tudor Sălăgean a decis că acest eveniment nu poate avea loc fără a fi onorată şi memoria doamnei Doina Cornea. Nu în oraşul în care şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă. Şi aşa a demarat organizarea expoziţiei de la Cluj, luându-ne ca parteneri pe noi, Fundaţia Doina Cornea, Asociaţia Create.Act.Enjoy dar şi Casa de Licitaţii Artmark – cea care ne-a pus la dispoziţie majoritatea exponatelor, obţinându-le împrumut sau sub formă de donaţii de la cei care le-au cumpărat în cadrul licitaţiei caritabile din toamna anului trecut. Le aduc mulţumiri, cu acest prilej, tuturor acelora care ne-au donat sau împrumutat aceste obiecte pentru ca ele să poată fi văzute de vizitatorii expoziţiei.

Deoarece suntem la început de an, doresc să vă spun câte ceva despre proiectele noastre viitoare.

În primul rând, datorită interesului manifestat de domnul Primar Emil Boc şi de Consiliul Local, cărora le mulţumesc şi pe această cale, casa în care a locuit mama se va transforma, cu ajutorul Fundaţiei Doina Cornea, într-o veritabilă casă memorială. Până atunci, datorită proiectului „Case de poveste” al Asociaţiei Create.Act.Enjoy, casa mamei a putut fi vizitată în toamna anului trecut şi va mai putea fi văzută o dată şi în această primăvară.

Un proiect important al nostru este acela de a înfiinţa „Editura Fundaţiei Doina Cornea‟. Planul nostru iniţial era să debutăm cu albumul cu desene şi picturi ale Doinei Cornea. Datorită faptului că ne-a părăsit cel care a susţinut înfiinţarea fundaţiei, s-a înscris în aceasta, dar i-a şi dat binecuvântarea, vom devansa lansarea editurii. Colega noastră, doamna Liana Goţa, a realizat pentru Televiziunea Națională Română (Canalele TVR2 și TVR3) emisiuni de autor cu Preasfințitul Florentin, emisiuni care, datorită unicităţii lor au intrat în arhiva Televiziunii. Episcopul Florentin, venea cu plăcere doar în emisiunile Lianei care, din 2008 până în prezent, au putut fi vizionate pe postul național al Televiziunii Publice. Transcrierea acestor stări de vorbă se va transforma într-o carte care se numește sugestiv „Liana şi Episcopul”.

Datorită pandemiei şi restricţiilor provocate de aceasta am amânat expoziţia de pictură şi desen Doina Cornea, de la Muzeul de Artă din Cluj, din luna mai 2021 pentru aceeaşi lună a anului 2022. Şi, având acest timp suplimentar de pregătire, vă asigur că va fi un eveniment! Nu va fi o simplă expoziţie de pictură…

Dorim să înfiinţăm la Cluj, Biblioteca Fundaţiei Doina Cornea. Va fi o bibliotecă, vrem noi, afiliată Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj şi se pare că ideea e agreată de aceasta. Veţi întreba poate, ce rost mai are o bibliotecă nouă? Are. Deoarece dorim să facem această bibliotecă o bibliotecă a lucrărilor despre rezistenţa la comunism. Nu doar la noi. Facem parte dintr-o zonă geografică în care timp de o jumătate de secol cel puţin s-a luptat împotriva comunismului. Am dori ca această bibliotecă să ofere cercetătorilor posibilitatea studierii comunismului şi a rezistenţei opuse acestuia în întreaga Europă de Est. Bineînţeles pentru ducerea la bun sfârşit a acestui proiect vom cere sprijinul ambasadelor şi unor organizaţii din acele state care vor dori să ne ajute. Până acum am primit oferte de donaţii de la două persoane fizice şi două persoane juridice din ţară. Cea mai importantă este o bibliotecă particulară însumând aproximativ trei mii de volume. Bineînţeles în cazul în care vom reuşi în acest demers vom apela la generozitatea Primăriei pentru a găsi un spaţiu adecvat. De fapt această bibliotecă se va încadra perfect în ceea ce aveam noi deja ca proiect, înfiinţarea la Cluj a Memorialului Doina Cornea – Memorial al Rezistenţei Împotriva Comunismului.

Am lăsat la urmă cel mai important proiect al nostru de anul acesta dar nu numai… Este un proiect susţinut de mama mea atunci când acesta a demarat, bineînţeles în alt cadru decât cel de acum. Este un proiect în care s-au implicat mulţi alţii pe parcursul timpului. Este proiectul lui Constantin Ticu-Dumitrescu. Este proiectul domnului Octav Bjoza, ca reprezentant al foştilor deţinuţi politici din România. Este proiectul domnului Emil Constantinescu ca sprijinitor ferm al descoperirii victimelor comunismului din România. Este proiectul doamnei Liana Goţa ca realizatoare a nenumărate filme-mărturie cu foşti deţinuţi politici. Este acum proiectul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România al Fundaţiei Doina Cornea (CICCR) al cărui director este domnul Marius Oprea. Dar, în primul rând, este proiectul lui Marius Oprea cel care, de mulţi ani de zile, înfruntând toate opreliştile politice a reuşit să-şi formeze o echipă de istorici şi arheologi cu care au bătut ţara în lung şi-n lat scoţând la lumină ororile comunismului, descoperind victimele acestuia şi redându-le familiilor pentru a fi îngropate creştineşte.

Programul de cercetări al CICCR de anul acesta include atât continuarea investigaţiilor în şantiere de cercetare arheologică deschise în anii anteriori (Periprava, Târgu Ocna, Caransebeş) cât şi deschiderea unor şantiere noi (Insula Mare a Brăilei, Lugoj, Satu Nou). De asemenea se va face o nouă încercare de descoperire a locului unde a fost înhumat Iuliu Maniu la Sighet, pe baza unor noi informatii obţinute de la martori.

Avem speranţa că societatea românească ne va sprijini în realizarea acestor obiective ale noastre. O fundaţie nu poate exista decât atunci când dovedeşte societăţii în care activează că este utilă şi că merită să fie susţinută.

Leontin Horaţiu Iuhas